Noul PNL (PNL+PDL) se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opțiunile exprimate votanți (în creștere față de decembrie 2014, când înregistra 41,7%).

 PNL este urmat de Alianța PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), UDMR (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mișcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie 2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare – 1,1% (1,2% în decembrie) și PNȚCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opțiunea „Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanți (1,4% în decembrie 2014).

Alte Articole

Anamaria Prodan dă cărțile pe față. Impresara, mesaj dur ...

Kelemen Hunor, apel la responsabilitate: „Când statul ...

Primarul Nicușor Dan, întâlnire de lucru cu premierul Ciucă ...

Cifrele se raportează la cei care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un sub-eșantion din care au fost eliminați cei care au ales opțiunile „Nu sunt hotărât”, „Nu merg la vot”, „Nu știu/Nu răspund”.

CITEŞTE ŞI SONDAJ. KLAUS IOHANNIS continuă să crească în TOPUL încrederii. Cine îl urmează în clasament

Raportat la totalul populației investigate, 15,5% dintre respondenți au declarat că nu sunt hotărâți cu cine să voteze, 6,9% au indicat că nu merg la vot, iar 4,3% fie nu știu sau au ales să nu răspundă la această întrebare.

VOTUL IPOTETIC PENTRU UN PARTID NOU

În ceea ce privește disponibilitatea românilor de a vota un partid nou înființat, sondajul relevă date surprinzătoare. Astfel, un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, iar 24% declară că nu sunt hotărâți. 

38,4% dintre respondenți rămân probabil fideli partidelor actuale și declară că nu ar vota un partid nou înființat. Printre acești respondenți se numără și persoane care refuză votul în orice condiții. 11,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

FINANȚAREA PARTIDELOR, VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ, VOTUL PE LISTA

69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanțate atât de la buget cât și din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opțiune. Abordarea publicului este interesantă.

Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop, explică: „Probabil că romanii au un resentiment puternic față de eventualitatea ca partidele să pună presiune strict pe bugetul de stat și atunci merg pe ideea că e preferabilă o varietate de surse de finanțare pentru acestea”.

70,9% dintre concetățenii noștri sunt de acord cu votul prin corespondență pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidențiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondență, iar 12,8% nu știu sau nu răspund.

De asemenea interesant, 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%).

„Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul, în perioada 5-10 februarie 2015.

Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.