Sondaj Sociopol: PNL, creştere masivă în sondaje. PSD, sub scorul din perioada Dăncilă

Iohannis, amprentă puternică asupra scorului PNL 

”Victoria lui Iohannis în alegerile prezidențiale își pune puternic amprenta asupra evoluțiilor politice ale momentului

– Impactul de conformism la adresa cîștigătorului (efectul bandwagon) este unul predictibil, bine evidențiat după fiecare rînd de alegeri prezidențiale

– De fiecare dată, partidul candidatului învingător beneficiază de un bonus considerabil

Alte articole

Fosta mașină de protocol a lui Klaus Iohannis, din vremea când era primar al Sibiului, scoasă la licitație cu preț de 1.000 de euro

Dosarul privind sechestrul caselor lui Iohannis a fost mutat la Hunedoara. ANAF are de recuperat două milioane de euro de la fostul preşedinte

Pe valul victoriei lui Iohannis, PNL crește puternic, pînă aproape de 50% (47%). Evoluție asemănătoare cu izbucnirea de după alegerile din 2014, cînd Iohannis a cîștigat primul mandat. 

 Sondaj CURS. Încrederea românilor în principalii actori politici: Iohannis conduce cu 54%. Podiumul este completat de Orban şi Firea 

PSD, nouă prăbușire, după o ușoară creștere sub Dăncilă 

PSD revine la scorul obținut la europarlamentare și în turul 1 al prezidențialelor, 23%, după o perioadă în timpul campaniei electorale cînd pe fondul mobilizării în jurul candidatului Dăncilă PSD dădea semne de creștere spre 30%.

USR PLUS prezintă și el un scor asemănător cu cel obținut de candidatul său la prezidențiale: 13%. 

Celelalte partide obțin scoruri reziduale: Pro România 5, UDMR 4, PMP 3, ALDE 2. 

Tabăra anti-PSD (PNL / USR / PLUS / PMP) este pe vîrf de succes, pe „cai mari”

– Din 2018 încoace este într-o creștere continuă, iar după alegerile europarlamentare este în mod constant peste 60%, obținând aproximativ două treimi din sufragiile românilor. 

PSD-ALDE-Pro România, cel mai mic scor din 2009

În oglindă, tabăra pro-PSD (PSD / Pro România / ALDE) este în scădere continuă de doi ani încoace, ajungând după alegerile prezidențiale la un nivel minim de doar 30%, pe care nu l-a mai avut din 2009 încoace. 

Ca volume absolute, e a treia oară cînd tabăra anti-PSD atinge 20% din total populație, de fiecare dată în contextul victoriei candidatului său în alegerile prezidențiale.

– În 2009, după victoria lui Băsescu, PDL trecea vremelnic de pragul de 20% din total populație o Mai apoi, în 2014, PNL făcea același lucru, la fel de vremelnic (atunci era proaspătă fuziunea PNL / PDL)/ 

– Acum la sfîrșit de 2019 se întîmplă a treia oară același fenomen: PNL la 20% din total populație. 

– Din experiențele anterioare, e foarte probabil ca și acum această creștere fulminantă să fie de scurtă durată, mai ales ținînd cont de faptul că PNL se află la guvernare și este supus eroziunii specifice acestei situații. 

PSD, după un scurt moment în perioada campaniei electorale cînd s-a mobilizat vremelnic către 15%, s-a întors în nivelul de 10% din total populație în care stagnează de la începutul lui 2019. 

Se confirmă scăderea bazinului comun PSD + Pro România după europarlamentare. 

– Primul an după ce Pro România s-a desprins de PSD, bazinul comun se situa undeva în jur de 35% din total voturi valide.

– După alegerile europarlamentare din 2019, bazinul a scăzut cu 5 puncte procentuale, la 30% o Semn al eroziunii taberei pro-PSD pe termen mediu.” este analizat Sociopol, după rezultatul sondajului despre alegerile parlamentare.