Sorin Cîmpeanu a declarat marți că propunerea revenirii la structura cu trei trimestre în loc de semestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă, afirmând că nu a înțeles niciodată de ce s-a trecut la formula cu semestre și implicit s-a renunțat la o evaluare a elevilor.

„Nu spun că susțin această idee, doar vă rog să vă gândiți. Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre. Nu spun că e rea, nu am înțeles-o eu. Nu am înțeles ce avantaje are, ce avantaj are renunțarea la evaluări, în loc de trei, două. (…) O sa va lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată și public în dezbatere cel mai târziu în aceasta toamnă. Eu voi asculta cu mare atentie argumentele expertilor în știintele educației”, a declarat Cîmpeanu, în cadrul unei conferințe din campania „Vaccinare și testare pentru învățare” organizată în județul Prahova.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Zile libere 2024. Veste proastă pentru bugetari, se taie o zi ...

Elevii din Polonia au scăpat de teme pentru acasă: „Sunt ...

Sorin Cîmpeanu a precizat că această propunere de modificare a structurii anului școlar este „coroborată cu cea privind extinderea cursurilor”, anul școlar să înceapă de la 1 septembrie.

Ministrul a amintit datele din raportul citat și de asociațiile de elevi și ONG-uri atunci când au făcut apel public la autorități și președinție pentru extinderea anului școlar, și anume România este una dintre cele 3 ţări europene care au cele mai puţine zile de şcoală din Europa, în jur de 165, la fel ca Malta şi Albania.

Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, în top sunt țări precum Danemarca și Germania, cu 200 săptămâni de școală.

„Un elev din Germania face în total 2 ani și jumătate mai mult decât un copil din România, în Albania face cu 2 ani și jumătate mai puțin decât în România”, a completat el.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că îşi doreşte implicarea unor reprezentanţi ai cadrelor didactice din fiecare şcoală în evaluarea şi desemnarea directorilor de şcoli la concursul care va avea loc pentru ocuparea celor aproximativ 10.000 de posturi de directori şi pe care ministrul intenţionează a-l organiza în două etape. „Am observat că lucrurile impuse de oriunde altundeva din afara şcolii nu generează rezultate. Poţi să fii foarte, foarte bun manager, dacă te respinge colectivul de cadre didactice din şcoală, nu cred că ai şanse şi cred că elevii sunt primii care pierd din aceste conflicte pe care le-am văzut în multe şcoli din România între conducerea şcolii şi colectivul de cadre didactice”, consideră Sorin Cîmpeanu.

Vacanţa de vară se scurtează. Când ar putea începe noul an şcolar

„În învăţământul preuniversitar eu cred că am reuşit să – ştiu că se înregistrează, dar o spun – am reuşit să ne bâlbâim foarte mult timp în relaţia macro între Ministerul Educaţiei, autoritatea centrală, inspectoratele şcolare, şcoli şi autorităţi locale. Relaţia asta de descentralizare este bună, oricum va trebui să ajungem la o descentralizare, dar (…) există neclarităţi, există o reglementare insuficientă ce generează ineficienţă. E bine să ne hotărâm”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, marţi, într-o dezbatere organizată la Ploieşti.

El a menţionat că e nevoie de o „clarificare” la nivel legislativ a relaţiei între aceste entităţi.

Ministrul a afirmat că îşi doreşte organizarea concursurilor pentru posturile de directori înainte de vacanţa de vară, însă după examenele naţionale, pentru ca şi profesorii care participă la aceste examene să se poată pregăti în vederea participării la concursuri.

Sorin Cîmpeanu anunţă prelungirea anului şcolar din 2022: „Învăţământul online a generat pierderi şi este nevoie de timp ca să fie recuperate”

„Ar fi nedrept să intrăm cu aceste activităţi peste luna august, care ar trebui să fie o lună binemeritată de odihnă pentru angajaţii din sistemul de învăţământ. Pe de altă parte, nu se pot organiza aceste concursuri înainte de examenele naţionale, e nevoie de cadre didactice de la organizare până la corectură. (…) Nu ar fi drept să iei unui cadru didactic implicat în corectură, să iei dreptul de a participa la concursul de director pentru că nu se va putea pregăti. Deci astea sunt constrângerile şi de asta am spus că nu sunt sigur că vom putea organiza înainte de intrarea în vacanţa de vară. Insist să nu se organizeze concursuri în luna august. Deci ori reuşim până până luna august, dar după examenele naţionale, Evaluare, Bacalaureat, ori, dacă nu, în toamna acestui an, oricum trebuie să fie organizate”, a adăugat Cîmpeanu.

El a arătat că propunerea sa este ca examenele pentru ocuparea celor aproximativ 10.000 de posturi de directori de şcoli să aibă loc înaintea celor pentru inspectori şcolari, în două etape, şi a menţionat că nu pledează pentru memorarea unor articole din lege, pentru că „nu mă ajută cu nimic dacă le memorez şi nu ştiu să le aplic”, ci vrea subiecte care să „privilegieze competenţa”. Examenele ar urma să fie supravegheate.

„Ideea e să fie o tematică relevantă pentru ceea ce trebuie să facă un director de şcoală, o tematică sigură şi cei care vor depăşi nivelul 7 să spunem, nota 7, pot opta pentru a fi directori într-o şcoală. Sunt două variante în discuţie, sau ca la examenul de rezidenţiat, cine a luat 10 îşi poate alege orice şcoală, următorul, cu 9,99… Poate să fie o variată, nu este cea acoperitoare total. O altă variantă este să se exprime opţiunile în ordinea descrescătoare a rezultatelor la examenul naţional, 2, 3, 4, 5.. 7 opţiuni pentru o şcoală după care se intră în etapa a doua”, a explicat Cîmpeanu.

A doua etapă ar urma să se ţină sub forma unui nou examen în faţa unei comisii, formată din reprezentanţi mai multor structuri. Ministrul a pledat pentru implicarea şcolii în evaluarea candidaţilor care vor să conducă unitatea de învăţământ, prin participarea a cel puţin unui reprezentant în comisia de evaluare.

„Sunt dintre cei care nu consideră normal ca o comunitate dintr-o şcoală sau dintr-un liceu să nu aibă un cuvânt de spus în alegerea liderului lor, alegere care să se facă dintre cei care au demonstrat că au competenţă la examenul naţional. (…) Am observat că lucrurile impuse de oriunde altundeva din afara şcolii nu generează rezultate. Poţi să fii foarte, foarte bun manager, dacă te respinge colectivul de cadre didactice din şcoală, nu cred că ai şanse şi cred că elevii sunt primii care pierd din aceste conflicte pe care le-am văzut în multe şcoli din România între conducerea şcolii şi colectivul de cadre didactice”, a mai arătat Sorin Cîmpeanu.