Curtea de Apel Timișoara a motivat recent sentința prin care Sorin Frunzăverde a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru ”săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr. 78/2000”, scrie publicaţia Expres de Banat.

Prima diferență care se observă între cele două motivări, cea a Tribunalului Caraș-Severin și cea a Curții de Apel Timișoara, este cu privire la elementul material al laturii obiective a infracțiunii pentru care DNA i-a trimis pe Frunzăverde și Ghiorghioni în judecată. Mai simplu, asupra acelui ”folos necuvenit”, identificat diferit de către cele două instanțe.

Alte Articole

Mădălina Dobrovolschi, infectată cu Covid-19: „Am simțit ...

Florin Cîţu l-a sunat pe Benjamin Netanyahu. Ce a discutat ...

Adrian Năstase DISTRUGE guvernul Cîţu: „Se duc zilnic ...

Judecătorii completului de apel consideră că tocmai voturile pentru Iohannis au reprezentat scopul urmărit de Frunzăverde și Ghiorghioni. “Este întrunit elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, întrucât se constată că folosirea de către inculpați a influenței ori autorității derivate din funcţia de conducere a unui partid a fost exercitată în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau foloase necuvenite. Contrar considerentelor primei instanțe, care a reţinut că voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavând valoare intrinsecă, instanţa de apel constată că în cauza de faţă, voturile pe care inculpaţii doreau să le obţină prin mijloace ilegale realizează în sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectivă a infracţiunii, reprezentând folosul necuvenit urmărit de către aceştia. Consolidarea funcţiilor în partid reprezintă doar mobilul, cauza internă a acţiunilor inculpaților”, motivează Curtea de Apel Timișoara.

De altfel, completul de apel face de două ori, în cuprinsul sentinței, această specificație clară și fără echivoc, tocmai pentru a sublinia diferența dintre cele două sentințe: ”Inculpaţii urmăreau consolidarea poziţiilor de forţă şi de autoritate în cadrul partidului. Se constată că, deşi aceasta nu reprezintă folosul necuvenit urmărit de către inculpaţi, folosul necuvenit fiind reprezentat de voturile pe care intenţionau inculpații să le obţină prin mijloace ilegale, consolidarea funcţiilor în partid reprezintă însă mobilul acţiunilor inculpaților, cauza internă a acţiunilor acestora”.

Așa stând lucrurile, se redeschide discuția dacă alegerea lui Klaus Iohannis s-a făcut legal sau ea a fost influențată de modul ilegal în care s-au obținut voturile în Caraș-Severin. Întrebarea este lămurită tot de completul de apel în același document, reținând că ”în sarcina inculpaților nu s-a reţinut o infracţiune la regimul electoral, care ar fi presupus acțiuni concrete privind influenţarea votului alegătorilor, infracţiunea prev. de art. 13 din Legea78/2000 având ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la corecta folosire a prerogativelor conferite de funcţiile de conducere. Or, aceste prerogative au fost folosite într-un mod nepermis de către inculpați”, fapt pentru care, este clar, nu se justifică o posibilă rediscutare a rezultatului alegerilor, căci infracțiunile din sentință nu sunt la regimul electoral.

”Acţiunea de influenţare la care a făcut referire instanţa nu putea avea efect decât asupra persoanelor vizate în final, primarii, iar nu asupra votanţilor, aceştia din urmă exercitându-şi în mod liber şi corect dreptul lor de a alege aşa cum le-au dictat conştiinţa şi convingerile politice, voturile exprimate şi contabilizate deja electoral, neavând caracterul de foloase necuvenite pentru candidatul care le-a obţinut. Mai mult, aplicând în concret criteriul evocat în literatura de specialitate (caracterul necuvenit decurge din modalitatea în care ar urma să fie obţinut, prin folosirea unor practici interzise) se ajunge la aceeaşi concluzie: voturile nu au fost obţinute prin atare procedee prohibite, ci prin exercitarea neconstrânsă a unui drept constituţional”, mai reține instanța de apel în motivarea sentinței.

Cu alte cuvinte, Sorin Frunzăverde a intenționat să folosească înainte de turul doi al prezidențialelor căi ilegale pentru a-i aduce voturi lui Iohannis, dar nu există nicio dovadă că aceste intenții s-au și concretizat în momentul votului cetățenilor, concluzionează Expres de Banat.