Soția lui Călin Georgescu, implicată într-un dosar imobiliar. A dat în judecată statul român

Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a dat în judecată o instituție de stat, miza procesului fiind un imobil din Constanța, orașul ei natal.

Soția lui Călin Georgescu, implicată într-un dosar imobiliar

Cristela, soția lui Călin Georgescu, a lucrat în sistemul bancar, ajungând director general adjunct al CityBank SA. Partenera de viață a fostului candidat la alegerile prezidențiale este practician și educator holistic, specializat în sănătate naturală, nutriție integrativă, detoxifiere și regenerare celulară, iridologie clinică, terapii de echilibrare energetică.

Aceasta a dat în judecată, la Tribunalul Constanța, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor pe 3 aprilie 2025, împreună cu șase rude de-ale sale, obiectul dosarului fiind „obligația de a face”.

Încă nu a fost stabilit primul termen al dosarului în care este implicată soția lui Călin Georgescu, acesta având legătură cu un alt dosar în care rudele sale au dat în judecată altă persoană fizică, înregistrat pe 19 iulie 2023 la Judecătoria Constanța.

Alte articole

Călin Georgescu primește lovitura fatală. Trupa rock care l-a susținut în campania prezidențială se retrage din muzică

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Contestația suveranistului nu a fost acceptată, judecătorii îi INTERZIC să părăsească România

Citește și : Noi probe în dosarul în care este anchetat Călin Georgescu. Fostul candidat la prezidențiale urmează să fie audiat din nou

Reclamanții au solicitat să se dispună obligarea pârâtei la prezentarea tuturor actelor/documentelor originale ce atestă dreptul de proprietate, precum și un certificat fiscal, ce sunt necesare pentru intabularea unei proprietăți din Constanța.

Rudele Cristelei Georgescu au arătat că prin dispoziția din 25.05.2017 a Primăriei Municipiului Constanţa privind restituirea parțială în natură a imobilului și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 au fost puși în posesie în baza Legii nr. 10/2001, dispunându-se restituirea parțială, în natură, a unor imobile. Pentru spațiul locativ situat în Constanța, s-a dispus restituirea parțială în natură, cu excepția spațiului situat la parterul imobilului, ocupat cu contract de vânzare-cumpărare de pârâta din dosar, spațiu compus din două camere şi hol, suprafața locuinței fiind de 47,79 mp, precum și a suprafeței de teren atribuită în folosință de 47 mp, arată Fanatik.

Au precizat că pârâta a dobândit spațiul locativ prin contractul de vânzare-cumpărare din 20.11.1996. Întrucât formalitățile necesare intabulării imobilului precizat presupun și prezentarea în fața instituțiilor competente a documentelor de proprietate deținute de pârâtă, i-au solicitat acesteia în nenumărate rânduri să le pună la dispoziție, dar aceasta a refuzat. Au notificat pârâta, solicitându-i să se prezinte la data de 28.09.2020, la notar, şi să aducă la sediul biroului notarial actele de proprietate şi un certificat fiscal, necesare pentru intabularea dreptului de proprietate, însă nici de această dată pârâta nu s-a prezentat.

Imobilul din orașul său natal are mai mulți proprietari

Pârâta a arătat că textul invocat de către reclamanți se referă la succesiuni. A precizat că prin notificarea primită, i se cerea să se prezinte la notar având asupra sa contractul de vânzare-cumpărare și certificatul fiscal al imobilului, privind intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 42 mp și construcția C1 – locuință parter situată în Constanţa. Din notificare reiese că sunt necesare aceste documente pentru a se realiza intabularea asupra imobilului proprietatea sa, însă reclamanții confundă ceea ce li s-a restituit, atât în notificare, cât și în acțiune.

Pârâta a învederat că, având în vedere vârsta sa, s-a temut să predea actele originale unor necunoscuți, astfel cum se solicită, mai ales că actul de vânzare-cumpărare în original, împreună cu certificatul fiscal pot fi folosite la înstrăinarea imobilului. A menționat că fiind vorba despre un imobil cu mai mulți proprietari, era normal ca aceste acte să ajungă la o persoană autorizată și nu la reclamanți, iar cererea vizând imobilul său să fie semnată de ea și nu de reclamanți, pentru construcție, pentru teren fiind necesar acordul autorității publice locale.

A precizat că legiuitorul nu impune certificat fiscal sau act în copie legalizată, pentru că ea nu solicită intabularea cu reclamanții, însă aceștia trebuie să solicite pentru dreptul lor de proprietate și nu pentru al ei. Confuzia este clară, mai ales că în dispoziție, la pct. 5, apare imobilul de la nr. 89, fiind și acolo un imobil vândut, și mai există un teren restituit, cu construcție și la nr. 87, ea fiind la nr. 87A. Pe 16 februarie 2024, Judecătoria Constanța a respins cererea rudelor Cristelei Georgescu.

Rudele Cristelei Georgescu au pierdut procesul

Acestea au formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Constanța, instanță care a arătat că pârâta a cumpărat imobilul situat la parter, compus din 2 camere de locuit și hol, în suprafață de 47,49 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare din 20.11.1996, fiindu-i atribuit în folosință și terenul aferent construcției în suprafață de 47 mp. Tribunalul Constanța a mai specificat că, în drept, cu titlu prealabil, prima instanță a constatat că temeiul juridic indicat de către reclamanți prin cererea introductivă, beneficiind de asistență juridică de specialitate, respectiv art. 1073 Cod civil, reglementează regimul legatului-sarcină, nefiind aplicabil situației de fapt deduse judecății, astfel cum în mod corect a arătat și pârâta.

Citește și : Tatăl lui Bogdan Peşchir, scrisoare adresată direct lui Donald Trump! Cum vrea să îşi salveze fiul din închisoare

Întrucât, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la prezentarea unor înscrisuri deținute de aceasta, instanța a constatat că situației de fapt deduse judecății îi sunt aplicabile dispozițiile art. 1164 Cod civil, care statuează că obligațiile izvorăsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată, fapta ilicită, precum și din orice alt act sau fapt de care legea leagă nașterea unei obligații.

Pe 31 ianuarie 2025, Tribunalul Constanța a  respins apelul rudelor Cristelei Georgescu, ca nefondat, și le-a  obligat la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, se menționează în dosar. După această hotărâre definitivă, Cristela Georgescu și rudele sale au luat decizia să dea în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.