Monica Iacob Ridzi i-ar putea cere GRAŢIEREA preşedintelui Klaus Iohannis. Ce spune soţul VIDEO

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. 

„Eu voi discuta cu ea acest subiect sâmbătă pentru că sunt programat la vizita. Voi face tot ce este legal posibil în ceea ce priveşte această situaţie„, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, la România TV.

Întrebat ce i-ar spune preşedintelui Klaus Iohannis dacă s-ar întâlni cu acesta, Tiberiu Iacob Ridzi a spus: „Într-o asemenea eventualitate, as dori sa ii expun cateva dintre lucrurile pe care eu le spun si public in ceea ce s-a intamplat in acest caz. Dar probabil ca sunt putine sanse să am o astfel de ocazie.”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu privire la starea de sănătate a Monicăi Iacob Ridzi, edilul a declarat că „soţia sa se simte rău” în continuare şi că este „epuizată fizic şi psihic”.

Alte articole

AUR solicită guvernului Bolojan explicații privind întâlnirile cu reprezentanți ai grupului german Schwarz: „Au oare firmele românești aceleași drepturi precum cele germane?”

O fostă vedetă de la PRO TV a ajuns să lucreze la STB. Turnura spectaculoasă pe care a luat-o cariera sa: „Îmi fac treaba cu multă plăcere”

Citeşte şi: De ce a durat 30 de ore transportarea Monicăi Iacob Ridzi de la Cluj la Jilava. Explicaţia ANP

În plus, în opinia lui Tiberiu Iacob Ridzi a vorbit şi despre condiţiile proaste din arestul soţiei sale:  „Mie mi-a spus că în celulă este foarte frig, 15-16 grade Celsius şi că se încălzeşte cu sticle la fierbătorul de cafea.”

Potrivit Legii nr. 5462002, graţierea individuală se acordă „la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare”.

Cererea de graţiere individuală poate fi făcuta de  persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia ori de  soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.

Cererea de graţiere individuală se contrasemnează de primul-ministru.