Agenţia de evaluare financiară S&P: România își păstrează ratingul, dar riscurile economice persistă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare: „Perspectiva negativă reflectă riscurile asociate implementării măsurilor fiscale și evoluțiilor economice externe”

S&P Global Ratings a confirmat recent ratingurile României la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând totodată perspectiva negativă asociată. Conform agenției, în ciuda încetinirii economice și a efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra prețului carburanților, coaliția guvernamentală de la București va reuși să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, de la 9,4% în 2024.

„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare… Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.

Citește și: Avertisment de la vârful Ministerului Energiei: „Ne așteaptă vremuri complicate”. Întâlnire cu delegația FMI la București

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Analiștii agenției spun că economia românească va înregistra o creștere de doar 0,25% în acest an, din cauza efectului negativ din 2025, a impulsului fiscal puternic negativ generat de consolidarea bugetară, a consumului privat redus și a creșterii prețurilor la petrol și a materiilor prime, alimentată de instabilitatea geopolitică.

Alte articole

România are cea mai mare taxare a muncii din Uniunea Europeană. Cât ia statul din venitul salarial

BNR: Rezervele valutare ale României au ajuns la aproape 65 de miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie, în scădere față de luna precedentă

„Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, spun analiștii.

Criza energetică și inflația, factorii care pot influența negativ ratingul țării

S&P se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă până la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu un deficit de 7,7% din PIB în 2025. În opinia analiștilor, bugetul pe 2026 reprezintă un angajament pentru o consolidare fiscală continuă prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și pensiilor.

„Cu toate acestea, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii”, avertizează analiștii S&P.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, au mai precizat analiștii.

Agenția spune că România ar putea fi retrogradată în următorii doi ani dacă nu își îmbunătățește suficient situația financiară. Asta se poate întâmpla fie pentru că măsurile luate nu sunt destule, fie pentru că economia crește prea lent și nu ajută. De asemenea, ratingul ar putea scădea și dacă apar probleme externe mai mari. De exemplu, dacă piața energiei este afectată mai grav sau mai mult timp din cauza războiului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar duce la creșterea inflației în România pe termen mediu.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, recent, că  reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică.

„Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economică pe termen mediu”, a precizat Nazare.

Decizia arată că România rămâne o țară sigură pentru investiții și că autoritățile încearcă să îmbunătățească situația financiară, în ciuda problemelor din economie. În prezent, economia crește foarte puțin (aproximativ 0,25% în 2026), dar ar urma să își revină treptat și să ajungă la o creștere medie de circa 2,5% în anii 2027–2029.

Ministerul subliniază că analiza S&P evidențiază, de asemenea, avantajele strategice ale României, cum ar fi dependența redusă de importurile de energie (aproximativ 30%), una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

„Acest factor oferă un grad de protecție împotriva volatilității prețurilor la resurse cauzate de conflictele geopolitice internaționale. Perspectiva negativă reflectă, în principal, riscurile asociate implementării măsurilor de consolidare fiscală și evoluțiilor economice externe”, a mai explicat acesta.

Citește și: Românii sar să-și cumpere mașini electrice, după ce prețul carburanților a sărit de 11 lei per litru. Care sunt cele mai alese mărci