Sporuri majorate cu 5-15% pentru angajaţii din administraţie

Locurile de muncă pentru care se acordă acest spor sunt acelea care presupun condiții de muncă periculoase, constatate în urma efecturării determinărilor sau, după caz, expertizărilor de specialitate.

La stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere: existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului, intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori, durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi, existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare, structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă

Nivelul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă este de:

• Până la 15% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc
• Până la 10% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc
• Până la 5% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc.

Alte articole

Ilie Bolojan explică reforma administrativă. „Reducerea de 25% a fost o eroare de analiză”

INS: Salariile bugetarilor sunt cu 31% peste media salariilor din România

Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat.

Sporul prevăzut se acordă în condițiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere următoarele aspecte:

• Înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;
• Existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective;
• Înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.

Sporul se acordă întregului personal din instituția respectivă sau numai pentru anumite categorii de personal. 

În vederea acordării sporului, buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, eliberate de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică, care constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționează normal, se refac ori de câte ori intervin modificări semnificative în ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă și amenajarea locurilor de muncă, dar nu mai târziu de 36 de luni de la data emiterii.    

La stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, pentru a nu afecta echilibrele bugetare, a fost introdusă condiția de a se respecta încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.

Locurile de muncă și categoriile de personal, dar și stabilirea concretă, de la caz la caz, a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare se aprobă de ordonatorul principal de credite, la propunerea structurii cu atribuții în domeniul resurselor umane, cu consultarea sindicatelor sau a reprezentanților salariaților, după caz. Sporul se acordă cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017 și cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. Sporul se acordă pentru activitatea desfășurată, conform contractului individual de muncă/raportului de serviciu, în cadrul programului normal de lucru.  Beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică locală.

Potrivit prevederilor Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, mărimea sporurilor pentru condiții de muncă se stabilește în termen de cel mult 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, prin regulament cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație și de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotătâre a guvernului.

Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene îi revine calitatea de minister coordonator pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”.