SRI a dejucat o operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României

În perioada iulie-august 2024, România a fost ținta unor multiple tentative de sabotaj, toate abandonate datorită intervenției eficiente a Serviciului Român de Informații (SRI). Acesta a reușit să împiedice o operațiune de amploare, identificând atacatorul înainte ca acesta să acționeze.

SRI a împiedicat o tentativă de sabotaj rusească pe teritoriul României

Acțiunile fac parte din tehnicile hibride utilizate de Federația Rusă, care vizează nu doar România, ci și alte state din cadrul alianței. Colaborând cu serviciile de informații europene, SRI a identificat rapid un cetățean columbian, LUIS ALFONSO MURILLO DIOSA, care sosise în România la sfârșitul lunii iulie pentru a desfășura activități de sabotaj, conform unui plan bine stabilit, cu obiective precise, indicate pe imagini trimise pe telefon.

SRI a obținut informații relevante și, având un schimb rapid de date cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a reușit să îl rețină pe MURILLO DIOSA pe 30 iulie 2024, când acesta documenta detalii despre un depozit din Bragadiru, în apropierea unor infrastructuri critice. Ulterior, acesta a fost reținut de DIICOT și trimis în judecată pentru acțiuni de sabotaj împotriva securității naționale.

Citește și Coldea și Dumbrava ar fi încălcat controlul judiciar! Procurorii verifică dacă cei doi foști generali SRI cercetați penal au ieșit din țară când aveau interdicție

Alte articole

Presupusul spion KGB în România a ajuns la DIICOT. Alexandru Balan este acuzat că ar fi divulgat informaţii secrete către KGB-ul din Belarus

Nicușor Dan recunoaște că a făcut pactul cu sistemul: „Am interferat cu el încă de când am fost primar al Capitalei, am făcut nenumărate lucruri împreună”

Investigațiile SRI au arătat că MURILLO DIOSA făcea parte dintr-o rețea extinsă de sabotori, activă în mai multe țări europene, coordonată de serviciile secrete rusești. Modalitatea de operare implică organizarea și recrutarea de indivizi prin platforme de socializare, care primeau instrucțiuni precise despre misiune, destinație și ținte. Sabotorii erau instruiți să documenteze activitățile desfășurate, iar materialele foto-video erau folosite ulterior în campanii de dezinformare și fake news pe rețelele sociale.

Astfel de campanii aveau ca scop crearea de panică și neîncredere în rândul populației, promovând ideea unei rezistențe ucrainene pro-ruse. În cazul în care un astfel de sabotaj era prevenit, coordonatorii apelau la informații false pentru a răspândi știri despre evenimente ce nu aveau legătură cu realitatea. De exemplu, în perioada reținerii sabotorului, un incendiu produs în Bragadiru a fost prezentat pe canale de Telegram rusești ca fiind o acțiune de sabotaj, atribuită unei grupări ucrainene, ceea ce s-a dovedit a fi complet fals.

În ciuda acestor încercări, cooperarea între instituțiile românești și schimbul rapid de informații au permis SRI să adopte măsuri preventive și să reacționeze prompt la aceste amenințări. Astfel, au fost implementate măsuri de monitorizare a frontierei, au fost stabilite indicatori de risc și au fost create echipe comune pentru a asigura o reacție eficientă și în timp real.

Vezi și Cum a vrut Florian Coldea să-și fure teza de doctorat. Gabriel Oprea a povestit că l-a surprins pe fostul șef al SRI cotrobăindu-i în bibliotecă