SRI, MAI şi Ministerul Finanţelor, părţi responsabile în dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu

Miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti a început procesul toriţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, cei judecaţi în cauză solicitând introducerea în dosar, ca părţi responsabile civilmente, a Serviciului Român de Informaţii (SRI), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi a Ministerului Finanţelor Publice. Judecătorii au admis cererea, urmând ca la pronunţarea pe fond să decidă dacă instituţiile respective răspund sau nu în solidar cu inculpaţii.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, s-a opus introducerii celor trei instituţii în dosar, precizând că nu doreşte despăgubiri de la stat ci de la cei judecaţi în dosar. "Nu ne interesează nicio sumă de bani de la statul român, ci doar aceşti inculpaţi, pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată", a declarat acesta, potrivit Mediafax.

Solicitarea de introducere a instituţiilor în cauză a fost făcută de Vasile Hodiş, motivând că SRI este succesorul în drepturi şi obligaţii al Securităţii, iar Ministerul Finanţelor este reprezentant al statului român. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, inculpatul a explicat că înainte de 1989 avea în subordine şi penitenciarele, Gheorghe Ursu decedând într-un spital penitenciar. Solicitarea a fost susţinută şi de Marian Pârvulescu.

Andrei Ursu a cerut instanţei luarea unor măsuri asigurătorii, însă judecătorii au dispus efectuarea unor verificări referitoare la bunuri şi veniturile inculpaţilor, după obţinerea acestor date urmând a se lua o decizie.

Următorul termen a fost stabilit pentru 7 iunie.

În martie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au hotărât ca dosarul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu să fie trimis Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionare, ca urmare a decesului fostului ministru de Interne George Homoşteanu, pentru acesta încetând procesul penal.

Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată , la 1 august 2016, pe Marin Pârvulescu (maior în rezervă) şi pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă), foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, ambii fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. În aceeaşi cauză e judecat şi Postelnicu Tudor, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzat de complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

"În perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 şi decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face „dovada" că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat" infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, aşa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă", relaţiile şi discuţiile cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist", a declarat procurorul militar Marian Lazăr.

Potrivit procurorilor militari, Marian Pârvulescu şi Vasile Hodiş, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, "au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".

În ceea ce îi priveşte pe George Homoştean şi Postelnicu Tudor, "în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist", a mai spus Marian Lazăr.

Anchetatorii spun că la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, cei doi demnitari "au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil. (...) Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia".