Stare de calamitate în Italia, din cauza secetei. Apa ar putea fi raţionalizată. ANM anunţă caniculă în România

Stare de calamitate în Italia. În acest moment, cea mai mare urgenţă este în Piemonte, unde alerta priveşte 145 de localităţi, în special în zonele Novara şi Verbania, şi unde nivelul Lacului Maggiore a scăzut cu un metru în ultimele trei zile, potrivit Rador.

Emilia-Romagna, din următoarele ore, va fi în stare de calamitate. Autoritatea Bazinului Padului a declarat alerta roşie: situaţia marelui fluviu este, de fapt, în cea mai gravă stare de urgenţă, probabil de când există.

Debitul râului Po este la cel mai scăzut nivel istoric: în Pontelagoscuro, lângă Ferrara, a ajuns la 180 de metri cubi pe secundă, ca un râuşor.

Prognoza meteo vara 2022. Elena Mateescu: „Este posibil să avem cea mai secetoasă vară din istorie”
Şi temuta pană salină avansează: cu cât este mai puţină apă în partea finală a râului, cu atât marea devine mai agresivă şi creşte din nou, făcând apa râului inutilizabilă pentru irigaţii, deoarece este sărată, dar creând şi multe alte probleme pentru ecosistem. Probleme se întrevăd şi în zona Bergamo şi în Apeninii Parmei.
Atenţia este foarte mare şi în zona Deltei Padului: Protecţia Civilă a efectuat un sondaj privind sistemele de epurare de la Acque Venete şi Romagna Acque, care deservesc aproximativ 700.000-800.000 de oameni.

Alte articole

Gabriela Cristea vrea să dea lovitura în Italia, după ce și-a cumpărat un conac: „O să facem un fel de boutique hotel, condiții de 5 stele”

Un bărbat român a murit într-un accident cu bicicleta în Italia. Echipajele de salvare ajunse la fața locului nu au mai putut face nimic pentru el

Regiunea Lazio a adoptat starea de calamitate. Preşedintele Regiunii Lazio, Nicola Zingaretti, defineşte situaţia din provincia Roma drept „gravă”, adoptând miercuri starea de calamitate.

Criza secetei ajunge pe masa Regiunilor: preşedintele Conferinţei, Massimiliano Fedriga, i-a convocat pe guvernatori şi, chiar dacă formal problema nu se află pe ordinea de zi, este foarte probabil ca aceasta să fie abordată.

Fedriga va avea mai multe întâlniri, marţi, inclusiv întâlnirea Stat-Regiuni cu ministrul Gelmini, şi miercuri, cu şeful Protecţiei Civile, Curcio.

ISPRA (Institutul Ministerial de Cercetare) estimează că 28% din teritoriul naţional este expus deşertificării. Coldiretti calculează că pagubele aduse animalelor şi agriculturii ar putea ajunge chiar la două miliarde de euro.

Şi pentru următoarele zile, odată cu sosirea anticiclonului african, este aşteptat codul roşu pentru căldură, un alt aliat periculos al secetei.

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, anunţă secetă şi în România

„E o perioadă călduroasă, chiar caniculară în zonele sudice ale țării. Mâine vom avea valori de până la 35 de grade Celsius într-o bună parte din sudul țării, acolo unde și disconfortul termic va fi unul ridicat. Astăzi am înregistrat deja 2 recorduri ale unor temperaturi maxime zilnice, ca fiind cele mai ridicate valori maxime pentru o zi de 20 iunie, la Dăbuleni, 34 de grade, față de recordul anterior, 33,8 grade Celsius, și, iată, în zona de munte, la vârful Vlădeasa, 21,2 grade Celsius față de recordul anterior de 20,2 grade. De asemenea, la Turda, 33 de grade a însemnat egalarea recordului deținut până în prezent de când se fac măsurători meteorologice, iar această zi este considerată cea mai călduroasă pentru această stație de până în prezent.

Preţul cafelei a atins valori record din ultimii 10 ani. Seceta, războiul şi Omicron pun în pericol producţia şi livrarea ei
Miercuri și joi, vom avea valori de până la 33 de grade în vest, sud-vest și sudul țării, iar sfârșitul de săptămână, mai ales sâmbătă și duminică, din nou vom avea valori de 34-35 de grade Celsius în bună parte din țară.

Este o vreme mai caldă pentru ultima decadă a lunii iunie în țara noastră, dar cred că trebuie să consemnăm în special durata zilelor în care valorile de temperaturi vor depăși 34-35 de grade și cu cât această durată e una mai lungă, mai mare de 3 zile consecutiv, cu atât și disconfortul termic va fi unul relativ ridicat“, a precizat Elena Mateescu.