Starurile rock ale României, după ani şi ani GALERIE FOTO

Jumătate de secol a trecut de la apariţia muzicii rock la noi în ţară. 50 de ani în care acest gen a tras şi încă mai trage, poate, ponoasele pentru faptul că s-a ivit pe plaiurile mioritice în vremuri pline de restricţii „culturale”, în care modelele de „afară” erau considerate nedemne de urmat.

Şi totuşi, în vremuri în care influenţele de orice gen din lumea ceva mai civilizată pătrundeau cu greu, şi mai mult „pe sub mână”, dincoace de „Cortina de fier”, rock-ul românesc a crescut şi el aşa cum a putut, „odată cu ţara”, cum spunea titlul unei cărţi de „literatură patriotică” din perioada comunistă. Au luat fiinţă numeroase trupe „de chitare electrice” (termenul „rock” a fost interzis multă vreme deoarece era considerat influenţă străină), care se întreceau în festivaluri cuminţi, în care urcau pe scenă în „uniforme” decente şi cu părul cât mai scurt cu putinţă (mulţi şi-l prindeau în agrafe pentru a nu risca o vizită forţată la frizer).

Din noianul de formaţii care luau fiinţă s-au ridicat îndeosebi Phoenix (1961, numită iniţial Sfinţii, dar rebotezată pentru a nu supăra regimul), Sfinx (1963), Iris (1977), Holograf (1978) şi, ceva mai târziu Compact şi Celelalte Cuvinte (ambele în 1981) sau Cargo (1985). Acestea au şi rezistat peste timp, cu toate că genul a trecut printr-o perioadă de declin, şi acum, „după ani şi ani” cum spune titlul unei melodii Compact, pot fi considerate „clasice” într-un peisaj muzical în care de ani de zile primează comercialul.

Anul acesta Phoenix împlineşte 50 de ani de la debut, din care mare parte s-au „scurs în umbra marelui U.R.S.S”, vorba cântecului. Iar Nicu Covaci, unul dintre membrii fondatori, face 64 de ani şi, în ciuda vocii uşor dogite, rămâne o figură emblematică în rock-ul românesc. La fel şi Mircea Baniciu, şi el fost membru Phoenix, şi Ovidiu Lipan „Ţăndărică”, toboşarul trupei.

Alte articole

IKEA deschide în Europa magazine compacte, pentru orașe mici. Când ajunge noul concept și în România

Primarul Aradului, huiduit după ce a confundat numele formației Cargo cu firma Cargus

Iris sărbătoreşte în 2012 35 de ani de la înfiinţare, din care mai bine de 30 i-a petrecut cu Cristi Minculescu în rol de solist.

Holograf, una dintre cele mai bine vândute trupe rock de la noi, a ajuns la „vârsta” de 34 de ani, iar Dan Bittman se poate lăuda cu 25 de ani ca solist. Compact, cu perioadele Paul Ciuci şi Leo Iorga şi cu o istorie de-a dreptul zbuciumată, şi Celelalte Cuvinte sunt şi ele în peisaj de mai bine de 30 de ani, din 1981, iar Cargo ne tot cântă de prin 1985 şi se înscriu şi ei printre clasici, cu toate că din 2003, de când s-au despărţit de Ovidiu Ioncu „Kempes”, nu au mai scos niciun material discografic.

După 1989, rock-ul românesc a intrat, în ciuda aşteptărilor, pe o pantă descendentă, din cauza pătrunderii pe piaţă a mai multor genuri muzicale la care până atunci nu existase acces. Formaţii au apărut în continuare, dar puţine au reuşit să se impună cu adevărat pe piaţă, două dintre cele mai puternice nume fiind Timpuri Noi, cu Adrian Pleşca „Artan” la voce (în prezent în Partizan), şi, spre sfârşitul anilor ’90, Vama Veche, care între timp s-a împărţit în Trupa Veche şi Vama lui Tudor Chirilă, care poate fi considerat şi el un „clasic”, în ciuda faptului că intră în galerie alături de artişti cu ştate mult mai vechi în muzica rock.

Cum au trecut anii peste figurile emblematice ale muzicii rock româneşti, vedeţi în GALERIA FOTO.