Statele UE au primit doar 2,4% dintre refugiaţii care au acceptat relocarea. Câţi migranţi a primit România

Statele UE au primit doar 2,4% dintre refugiații care au acceptat relocarea, iar România a primit 139 de migranți. Conform aceleiași decizii de la JAI, relocarea celor 160.000 de refugiați aflați în taberele din Grecia și Italia trebuie finalizată într-un termen de doi ani, dar ritmul relocărilor este foarte lent.

Prin urmare, Comisia Europeană a cerut statelor membre să-și respecte angajamentele și să accelereze preluarea solicitanților de azil pentru a slăbi presiunea asupra Greciei și Italiei, țări unde în prezent se află peste un milion de migranți extracomunitari care doresc să-și continue drumul către țările din nordul Europei.

Cei mai mulți migranți au fost preluați în baza cotelor obligatorii de Franța, respectiv 1.330, urmată de Olanda, cu 520, Finlanda și Portugalia, cu 485 și, respectiv, 478, potrivit unui tabel publicat de El Pais.

La polul opus se află Bulgaria, cu 6 refugiați, Croația și Republica Cehă, ambele cu 4 refugiați, în timp ce Austria, Polonia, Slovacia și Ungaria nu au primit niciun refugiat prin mecanismul cotelor obligatorii. De altfel, Ungaria și Slovacia au contestat acest mecanism la Curtea de Justiție a UE, guvernul de la Budapesta convocând în plus un referendum la care populația se va pronunța pe 2 octombrie asupra cotelor obligatorii de refugiați, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Serviciul german de informaţii interne: Islamiştii recrutează migranţi din centrele de refugiaţi

România apare în tabelul menționat, care este actualizat până la data de 10 august 2016, cu 139 de migranți primiți.

Din datele OIM rezultă că statele europene preferă să preia migranți mai degrabă din taberele din Grecia, întrucât în taberele din Italia se află migranți proveniți în special din Africa subsahariană și care de obicei nu au nicio pregătire profesională. De asemenea, unele țări au pus condiții pentru acceptarea cotei de refugiați. Este cazul celor trei state baltice (Lituania, Estonia și Letonia) care cer ca solicitanții de azil să fie familii cu copii, să cunoască limbi străine și să aibă experiență profesională, criterii criticate de Comisia Europeană.