STATISTICI ÎNGRIJORĂTOARE. Adolescenţii fumători, expuşi unor boli grave

În cabinetele de pneumologie ajung adolescenţi de 15-16 ani, pentru care ţigara a devenit aproape un stil de viaţă. Aceştia resimt deja efectele fumatului de la vârste foarte mici, scrie cugetliber.ro.

„Conform unui raport al OMS, circa 30% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani sunt fumători, iar numărul tinerilor care fumează a crescut în ultimul timp. În lume, se estimează că sunt aproximativ 150 milioane de adolescenţi fumători, iar dintre aceştia, aproximativ jumătate se estimează că vor suferi de afecţiuni relaţionate cu fumatul la vârsta adultă. Adolescenţii încep să fumeze din diverse motive: dorinţa de a experimenta, pentru a-i imita pe adulţi, asociind fumatul cu o mare libertate şi cu o dovadă de putere, cu impresia că fumatul este cool, din revoltă faţă de părinţi sau societate. Deşi efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simţite după câteva decenii, există şi efecte imediate ale fumatului, şi anume dependenţa de nicotină, această dependenţă de nicotină având practic o importanţă majoră în dezvoltarea viitorului fumător”, a explicat dr. Doina Pîrîu, medic specialist pneumologie.

Fumatul din adolescenţă, înainte ca organismul să îşi fi încheiat procesul de creştere, are efect nefast asupra plămânilor. De asemenea, fumatul mamelor în timpul sarcinii are efect negativ asupra fătului.

Având în vedere că prevalenţa bolilor pulmonare induse de fumat – cancerul pulmonar şi bronhopneumopatie cronică obstructivă – este în creştere, trebuie tras un semnal de alarmă cu privire la fumatul de la vârste fragede al adolescenţilor.

Alte articole

BAT mizează pe știință și transparență în tranziția către produse cu risc redus

Profesorul John Deanfield: Fumatul de țigări combustibile este extrem de nociv, iar interzicerea lui în spațiile publice a dus rapid la mai puține cazuri de infarct

Citeşte şi Fumatul ar putea favoriza apariţia unor tulburări psihice