Staţiunea balneară Ocna Sibiului a intrat în insolvenţă

Din cele peste 30 de staţiuni balneo-climaterice din România, doar la Ocna Sibiului şi la Sovata se tratează natural anumite afecţiuni reumatismale, dermatologice, dar mai ales ginecologice, potrivit Agerpres.

„Nu se mai poate face tratament iarna, în Ocna Sibiului, din cauză că noi am intrat în insolvenţă. Doar la noi şi la Sovata se puteau trata natural unele afecţiuni ginecologice, pentru femei. Complexul se va vinde. A fost evaluat la 3,9 milioane de euro, însă valoarea reală e de 9 milioane de euro. Toată lumea intră în şomaj începând de azi, însă noi vrem să facem o conservare, rămânem trei care să ne ocupăm de complex. Practic, depindem de bancă, creditorul fiind BCR”, a precizat Daniela Vlad, şeful Complexului Ocna Sibiului.

Aceasta a precizat că preocuparea cea mai mare este ca nu cumva întregul complex balnear să ajungă din nou o ruină, aşa cum a fost în urmă cu şapte ani. Complexul a fost complet restaurat şi redat circuitului turistic de către Ilie Grădinar, cunoscut de toţi sibienii drept directorul societăţii de stat, SC Energie Termică SA, cel care a cumpărat afacerea de la Ocna Sibiului, iar acum este nevoit să o vândă, pentru că nu mai poate plăti ratele la bancă.

„Practic noi am intrat în insolvenţă din cauza creditelor luate când s-a restaurat totul. Aici s-au băgat foarte mulţi bani, fiind vorba de clădiri de patrimoniu. Cea mai mare grijă e să nu rămână mai mult de şase luni, nefuncţională, această bază. Suntem în mediu salin, aici e nevoie în permanenţă de investiţii. Nu vrem să ajungă din nou o ruină”, a explicat Daniela Vlad.

Perioada de vârf a complexului balnear a coincis cu cea a Sibiului, capitală culturală europeană în 2007. Astfel, anii 2007 şi 2008 au fost cei mai buni pentru complexul balnear de la Ocna Sibiului, staţiune aflată la foarte mică distanţă de municipiul Sibiu, doar 12 kilometri.

„A fost foarte bine în 2007 şi 2008, când aici au venit la tratament foarte mulţi saşi emigraţi din Sibiu în Germania. Afacerea a mers extraordinar de bine. Pe aici au trecut ambasadori, consuli, miniştri şi foarte mulţi turişti. Astă-vară am avut plin de turişti. Practic, în luna august a fost cea mai aglomerată. Această afacere este pe plus, problema sunt creditele”, povesteşte şefa complexului balnear Ocna Sibiului.

După şase ani în care s-au investit milioane de euro, după unii peste nouă milioane, în restaurarea complexului balnear renumit încă din 1927, acum, la Ocna Sibiului se pot vedea de către turişti doar lacurile sărate, din care unul este celebru pentru că se numeşte Lacul fără fund, iar altul, Lacul Brâncoveanu, deschis doar vara turiştilor, este cel mai sărat din Sud-Estul Europei, practic are o salinitate de 340 de grame, la litrul de apă.

Doar în interiorul complexului balnear închis duminică există un bazin roman, cu apă sărată naturală, adusă pe sub staţiune, printr-o ţeavă, chiar din Lacul Brâncoveanu şi unde bolnavii se puteau trata natural şi iarna.

Complexul balnear de la Ocna Sibiului înseamnă bază de tratament, un restaurant şi două hoteluri, Helios şi Salinas. Zilnic, aici se tratau cel puţin 140 de pacienţi. Prin cura de apă sărată şi nămol sapropelic se tratau afecţiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, ortopedice-posttraumatice, dermatologice, endocrinologice şi de căi respiratorii superioare.

Investiţia privată în acest complex balnear a depăşit chiar investiţia cu fonduri europene, derulată în 2008, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Dacă în complexul balnear, reprezentanţii acestuia susţin că s-au alocat 9 milioane de euro, în modernizarea drumurilor din staţiune şi în amenajarea lacurilor, Ministerul Dezvoltării a investit 4,64 de milioane de euro, fonduri europene.

În locul de unde acum au plecat şi angajaţii, existau nu doar băi cu apă sărată, ci şi cazinouri.

Atestată la 1263, Ocna Sibiului de acum a apărut într-un document al regelui Ungariei, Ştefan. Primul pacient renumit care a dus faima lacurilor sărate de la Ocna Sibiului este ambasadorul împăratului Rudolf al II-lea, acreditat pe lângă Mihai Viteazul, care în drum spre Constantinopol poposeşte aici pentru a face băi şi ulterior consemnează efectul terapeutic al tratamentului. Din 1820 se ştie oficial, în urma analizei chimice a apei, că lacurile de la Ocna Sibiului vindecă unele boli. Deschisă oficial în 2 septembrie 1846, staţiunea Ocna Sibiului asistă acum la falimentul complexului balnear. Construit între 1900 şi 1906, complexul balnear cunoaşte din nou, o perioadă de decădere, în această perioadă, în care aici sunt aşteptaţi investitorii.

Din 1930, la Ocna Sibiului nu mai este deschisă nicio mină de sare, practic aici s-a sistat activitatea în staţiune în 1997, pentru a se redeschide în 2002, mulţumită investiţiei cu fonduri europene. Din 20 iulie 2006 până duminică, 20 octombrie 2013, complexul balnear de la Ocna Sibiului a atras foarte mulţi turişti şi pacienţi. Intraţi în şomaj şi ultimii angajaţi au plecat acasă. Trei dintre ei urmează ca, zilnic, să verifice clădirile şi să asiste neputincioşi la întoarcerea în timp a complexului, unde, odinioară puteau veni doar cei bogaţi.