Statul a mai luat cu împrumut 90 milioane lei pe cinci ani, printr-o licitaţie suplimentară

În urma sesiunii suplimentare de marţi, valoarea cumulată a licitaţiei a ajuns la 690 milioane lei.

Licitaţia este prima dintr-o nouă emisiune de obligaţiuni benchmark.

Marţi, băncile au oferit o finanţare totală de 225 milioane lei, după ce, luni, cele şapte bănci participante la licitaţie au oferit 798,3 milioane de lei, cu o treime peste suma cerută de stat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 3,4%. În urma licitaţiei, randamentul maxim oferit de către stat a fost de 3,05%, iar cel mediu, de 3% pe an, potrivit datelor BNR.

Alte articole

Primăria Bacău plătește 1,85 milioane de euro unei firme sancționate de Consiliul Concurenței pentru trucarea unei licitații

ANAF scoate la licitație un apartament cu două camere în Bucureşti într-un bloc construit în 2022. Prețul este ca în 2019!

Ultima licitaţie cu maturitate apropiată a avut loc în 16 şi 17 ianuarie, pentru obligaţiuni scandente în 19 decembrie 2022, când Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 775,4 milioane lei, la un randamant mediu de 3,14% pe an.

Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru martie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare.

Din valoarea împrumuturilor, 1,2 miliard de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,5 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni.

Tot în martie, Ministerul Finanţelor a programat o licitaţie de obligaţiuni în euro, în valoare de 200 milioane euro.

Pentru februarie 2017, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar au luat efectiv cu împrumut doar 3,3 miliarde lei.

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016.

Comisia Europeană şi mulţi analişti se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2017, din cauza supraestimării de către Guvern a veniturilor bugetare şi a valorii PIB.