Statul amână iar posibilitatea denunţării clauzelor abuzive, până în octombrie

Amânarea a fost operată de această dată în Parlament, de către deputaţi, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, potrivit Mediafax.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Premierul Victor Ponta susţinea atunci că nu este „prieten” cu bancherii, dar că amânarea a fost convenită cu FMI deoarece est nevoie de „timp”.

În această săptămână, termenul a fost din nou amânat, de această dată în Camera Deputaţilor, până la 1 octombrie 2013.

Băncile au insistat în repetate rânduri pentru eliminarea acestei prevederi din Cod, deşi reglementarea face parte dintr-o Directivă europeană care trebuia aplicată de România încă de la momentul integrării europene, din 2007.

La începutul lunii iunie, Banca Naţională a României a transmis Guvernului un studiu de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.

Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.

Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple faţă de 2011.