Modificările cerute de Băsescu la Statutul parlamentarilor, ADOPTATE de Comisia de statut

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se un singur vot „împotrivă” şi o abţinere.

„Au fost modificări de formă, nu de fond, la solicitările de examinare venite de la Cotroceni. Am operat toate modificările cerute. Joi, la ora 9.00, raportul va intra probabil în dezbaterea plenului”, a declarat preşedintele Comisiei de Statut, Gabriel Vlase.

Potrivit formei agreate de Comisie, parlamentarul care nu face contestaţie la Raportul ANI îşi pierde mandatul în termenul prevăzut de lege, contestarea în instanţă a raportului ANI urmând a se face în 15 zile, termenul fiind prevăzut în legea ANI şi de Codul de procedură civilă.

Vlase a spus că Parlamentul va fi informat de căre ANI în calitate de instituţie tutelară a celui care are o problemă de integritate.

Alte articole

Traian Băsescu a votat schimbarea: „Nu mai putem continua în formula actuală”. Ce a scris pe Facebook cu majuscule înainte de a merge la urne

Traian Băsescu: „Diaspora face preşedinţi. Veţi vedea duminică!” Ce mesaj are pentru Ciolacu 

„Am vrut să ne asigurăm că instituţia Parlamentului poate ajuta în notificarea parlamentarului care are o problemă, îl putem găsi mai uşor decât prin notificarea poştală”, a spus Vlase.

El a mai spus că alineatul din proiectul de Statut care abroga orice prevedere contrară acestuia a fost eliminat.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, luni, Parlamentului, o cerere de reexaminare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, invocând, printre altele, faptul că acesta vine în contradicţie cu recomandările din Raportul MCV.

În cererea de reexaminare se arată că Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea şi modificarea statutului deputaţilor şi al senatorilor, în special în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi imunitatea parlamentarilor.

„La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilităţi, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precizând totodată că «Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică». La Articolul IV din noul act normativ se prevede că «La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă». Având în vedere că acest domeniu este unul esenţial pentru stabilirea integrităţii demnitarilor şi că textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilităţilor stabilite prin alte acte normative, considerăm necesar clarificarea de către legiuitor a acestor dispoziţii şi stipularea lor în lege cu claritate şi cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, scrie preşedintele în cererea de reexaminare.

De asemenea, şeful statului apreciază că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute la Articolul 64 şi Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ce impun determinarea expresă a dispoziţiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate legislativă.

„Printre cazurile de încetare a mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii, prevăzute la Articolul I, pct. 3 din noua lege, nu este inclusă situaţia prin care se constată incompatibilitatea printr-un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate, necontestat la instanţele judecătoreşti. Practic, datorită textului de lege ambiguu, se poate ajunge la situaţia în care un parlamentar aflat în stare de incompatibilitate constatată de Agenţia Naţională de Integritate, refuză să notifice Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate şi îşi continuă exercitarea mandatului. De aceea, considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului lipseşte de conţinut activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate”, scrie preşedintele în cerere.

El a aminteşte că, pe de altă parte, în ceea ce priveşte procedura declarării incompatibilităţii, reglementată la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificări în paralel celor ale Agenţiei Naţionale de Integritate întrucât starea de incompatibilitate se constată printr-o hotărâre a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul în cauză, în urma întocmirii unui raport de către comisia ce are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate.

„Considerăm că toate aceste aspecte vin în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, din 30 ianuarie 2013. În virtutea importanţei statutului de parlamentar, apreciem că deputaţii şi senatorii au obligaţia să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate de integritate, iar recomandările Comisiei potrivit cărora «credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie» şi că este «important să se clarifice faptul că Agenţia Naţională de Integritate rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi», trebuie implementate”, afirmă preşedintele.

În cerere se mai arată că în ceea ce priveşte conflictul de interese, legea aflată la promulgare prevede la Articolul I, punctul 14, că se sancţionează disciplinar deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

„Practic, se va ajunge din nou la situaţia mai sus arătată, în care va fi lipsit de efecte raportul Agenţiei Naţionale de Integritate care nu este confirmat de o hotărâre judecătorească întrucât nu a fost contestat. Considerăm că se impune clarificarea acestei situaţii astfel încât să fie eliminate articolele echivoce şi să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public”, scrie Traian Băsescu în cerere.

„De asemenea, considerăm oportună consultarea societăţii civile, precum şi a instituţiilor competente în domeniu, în privinţa soluţiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea asigurării transparenţei şi a unui cadru legal stabil. Faţă de cele afirmate, am aprecia înţelegerea manifestată de legiuitor pentru adoptarea legii ţinând cont de aspectele pe care le-am semnalat în prezenta cerere de reexaminare. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia”, se arată în încheierea cererii forumlate de preşedinte.