Stăvilar de apărare din secolul al XVIII-lea, descoperit la Timişoara FOTO

Un stăvilar folosit la sistemul de apărare din jurul bastionului din Timişoara, construit în secolul al XVIII-lea de administraţia habsburgică, a fost descoperit în urma unor lucrări făcute la fundaţia unei clădiri de birouri care urmează să fie ridicată în municipiu.

14 aug. 2013, 11:26
Stăvilar de apărare din secolul al XVIII-lea, descoperit la Timişoara FOTO

Potrivit arheologilor, pe amplasamentul celei de-a cincea clădiri de birouri din cadrul complexului City Business Centre (CBC) Timişoara, în urma lucrărilor făcute la fundaţie, au fost descoperite o serie de vestigii, între care un stăvilar folosit la sistemul de apărare din jurul bastionului construit în secolul al XVIII-lea de administraţia habsburgică, scrie Mediafax.

Stăvilarul, construit din cărămidă, dale de piatră şi pavat cu lemn, avea rolul de evacuare a apei din şanţul de apărare a cetăţii.

„Am găsit acest stăvilar care este un unicat din punct de vedere al construcţiei, un unicat pentru istoria Timişoarei, pentru cei care sunt interesaţi de ingineria militară şi pentru cei interesaţi de lucrările hidrotehnice. Din păcate, parte din fundaţia zidurilor exterioare a fost distrusă în perioada comunistă cu ocazia lucrărilor la o veche fabrică”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, arheologul Alexandru Szentmiklosi.

Arhitecţii şi administratorul CBC doresc să găsească, împreună cu Ministerul Culturii, o soluţie pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice.

„Sunt variante alese la modul analitic. Prima variantă presupune o descărcare totală arheologică, iar în compensare oferă o mare expoziţie în spaţiile publice ale clădirilor CBC. Este şi cea mai ieftină variantă. Cea de-a doua variantă presupune păstrarea unei părţi importante a ansamblului, la subsol, în parcajul subteran plus desenarea ca o grafică pe pardoseală. Cea de-a treia variantă este şi cea mai costisitoare în care se transalatează cea mai mare parte a ansamblunui de interes, cu 30 de metri pe direcţia est şi se ridică pe urban plaza. Asta presupune o micşorare a amfiteatrului şi o mărire a dalei urbane pe care se ridică descoperirea. La fel ca prima variantă, presupune o expoziţie care ar fi adiacentă urmelor originale care vor fi puse în valoare. Ne-am imaginat că stăvilarul va sta pe un fir de apă. Ca arhitecţi, înclinăm pe a treia variantă, dar din punct de vedere economic este mai bună prima variantă”, a declarat, la rândul său, arhitectul Vlad Gaivoronschi.

Toate cele trei variante vor fi analizate de comisia monumentelor de la Ministerul Culturii, iar în urma analizei se va lua decizia finală.

Administratorul CBC, Ovidiu Şandor, declară că din punct de vedere financiar ar prefera prima variantă, însă, ca timişorean, înclină mai mult înspre cea de-a treia variantă.

„Varianta trei presupune cele mai mari costuri şi cel mai mare efort, dar e o variantă pe care ne-am asuma-o cu plăcere”, a spus Şandor.

Omul de afaceri a adăugat că nu a solicitat sprijin financiar din partea autorităţilor pentru punerea în valoare a vestigiilor şi că se va baza pe resursele financiare proprii.