Steatoda nobilis, specia de păianjen care ia cu asalt Europa. Muşcătura sa poate avea efecte severe asupra organismului

Oamenii de ştiinţă şi autorităţile sanitare au dezbătut pentru o lungă perioadă de timp care sunt riscurile muşcăturii acestui păianjen. Studiile sunt cu atât mai necesare cu cât numărul cazurilor s-a înmulţit în Marea Britanie, acolo unde experţii de la Universitatea Galway au analizat recent efectele resimţite de 16 oameni muşcaţi de Steatoda nobilis. Astfel, numărul total de cazuri incluse în literatura de specialitate locală ajunge la 24, potrivit Daily Mail.

Veninul, asemănător celui produs de văduva neagră, este resimţit de organism ca un şoc. Simptomele variază de la caz la caz, de la durere locală, umflături, senzaţie de greaţă sau tremur, până la tensiune arterială modificată, mobilitate afectată şi, destul de rar, infecţii bacteriene severe. O parte din cazurile depistate necesită spitalizare.

Unde trăieşte şi cum acţionează păianjenul Steatoda nobilis

Falsa văduvă a devenit una din cele mai des întâlnite arahnide în zonele urbane din Marea Britanie. Totuşi, marea majoritate a subiecţilor studiului nu au fost muşcaţi pe stradă, ci în propria locuinţă, în timp ce dormeau (88%). Păianjenul se prinde deseori de hainele oamenilor, acţionând când aceştia se aşteaptă mai puţin.

Arahnidele respective nu sunt doar veninoase, ci şi „extrem de adaptabile şi competitive în sălbăticie”, explică Michel Dugon, autorul lucrării publicate în revista „Clinical Toxicology”. „Cu două decenii în urmă, această specie era aproape necunoscută în Irlanda, Marea Britanie sau în Europa continentală. Mai avem multe de învăţat despre genetică, origine, comportament şi dezvoltare. Totuşi, un lucru este cert – această specie nu o să dispară curând, aşa că trebuie să învăţăm cum să convieţuim”, adaugă el.

Originară din Madeira şi Insulele Canare, Steatoda nobilis a devenit una dintre cele mai invazive specii de păianjen din lume, fiind răspândită în Europa, Africa de Nord şi de Vest, California, Chile, Columbia şi Ecuador.

Motivul expansiunii sau densitatea neobişnuit de mare a populaţiei de insecte rămân un mister pentru cercetători. Totuşi, o explicaţie posibilă are legătură cu existenţa unei mutaţii genetice care ar fi determinat creşterea capacităţii de adaptare la noi medii de viaţă. Transportul dintr-o arie geografică în alta a fost facilitat de schimburile comerciale, păianjenul călătorind în lăzi şi containere cu produse exportate între continente.

Falsa văduvă a fost remarcată pentru prima dată în Anglia în anul 1879. De atunci, a devenit o prezenţă frecventă în zonele sudice ale Marii Britanii, deşi în ultimii ani şi-a extins arealul spre nordul arhipelagului. Se crede că păianjenul se dezvoltă cel mai bine pe litoral, în zone cu climat temperat, dar asta nu este o condiţie pentru supravieţuirea speciei.

Recomandările experţilor

„Ultimul nostru studiu confirmă fără urmă de îndoială că veninul falselor văduve poate provoca simptome severe”, a declarat John Dunbar, de la Universitatea Galway. „Această specie îşi măreşte aria de acoperire şi densitatea populaţiei, ceea ce va duce la o creştere a numărului de muşcături”, adaugă el, precizând că din luna martie, când a fost finalizat studiul, le-au fost aduse la cunoştinţă noi victime ale Steatoda nobilis.

Echipa de experţi încurajează oamenii să îi contacteze în cazul în care consideră că au fost muşcaţi de acest păianjen, trimiţând şi fotografii cu arahnida atunci când este posibil. De altfel, persoanele care au suspiciuni cum că ar fi putut fi muşcate de Steatoda nobilis ar trebui să se prezinte la medic pentru un consult, recomandă specialiştii.

Cercetătorii au realizat o bază de date ADN pentru a le fi de ajutor medicilor în analiza muşcăturilor, chiar şi atunci când acestea nu pot fi asociate, la prima vedere, cu o specie sau alta.