Ștrandul sașilor din inima munților Brașovului, o minune a naturii de care nu știe nimeni! Cum a ajuns bijuteria anilor 1900 în care însuși Regina Elisabeta s-a scăldat o ruină

Ștrandul sașilor din inima munților Brașovului, o minune a naturii de care nu știe nimeni! Povestea Ștrandului Codlea datează încă de la începutul secolului trecut atunci o asociație a comunității săsăști din zonă, Zeidner Verschönerungsverein (Asociația Codleană Pentru Infrumusețare), a decis amenajarea unui spațiu de agrement.

Citește și Badea Maftei, românul care a trăit 148 de ani. Povestea fabuloasă a ardeleanului hrănit cu „lapte, brânză şi mămăligă” care a fost studiat de Ana Aslan

Ștrandul sașilor din inima munților Brașovului, o minune a naturii de care nu știe nimeni!

Lucrările de amenajare ale ștrandului sașilor au început în anii 1903-1904, iar după finalizarea lor, acesta a devenit cel mai vizitat loc din oraș.

Alte articole

Banca Transilvania vine cu două campanii de nerefuzat pentru clienţii din România. Premii atractive şi finanţarea serviciilor medicale

Desertul delicios care o îndulcea pe regina Maria a României. Dulciurile din străinătate, făcute de francezi și englezi, nu o impresionau la fel de tare

”Această comunitate a depus un efort fantastic în acea perioadă, pentru că nimeni nu se bucura de un astfel de privilegiul existau acele programe de muncă voluntară prin care oamenii din comunitate veneau și făceau curat sau curățau bazinele”, a declarat Ovidiu Stan, președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Codlei, pentru stiridecluj.ro.

Datorită fluxului mare de vizitatorii în anul 1905 a fost ridicat Hanul din pădure care, în prezent, funcționează doar ca terasă pe timpul verii.

În perioada 1932-1936, la intervenția voluntară a tineretului din zonă, a unui cor bărbătesc al sașilor, dar și a altor oameni de bine, bazinul ștrandului a fost lărgit cu 50 de metrii lungime.

Bazinul este alimentat cu o apă care izvorăște din inima stâncilor Măgurii Codlei, muntele care străjuiește deasupra cochetului oraș și care poartă numele de Pârâul de Aur. Oamenii locului spun că această apă are niște efecte terapeutice extraordinare asupra corpului uman, iar ceea o face și mai prețioasă este faptul că își păstrează temperatura constantă pe tot parcursul anului și permite scăldatul în orice anotimp.

Ștrandul sașilor, unul dintre locurile preferate ale Reginei Elisabeta a României, o ruină a zilelor noastre

La începuturile sale, ștrandul sașilor de la Codlea a fost numit Băile ”Carmen Sylva”, pseudonimul literar pe care Regina Elisabeta a României îl folosea atunci când își semna poeziile.

Denumirea a fost dată acestui loc de poveste de localnici care adeseori au văzut-o pe Regina Elisabeta a României venind prin zonă. Mai mult, legendele spun că soția Regelui Carol I, primul monarh al României, s-ar fi scăldat în ștrandul sașilor de la Codlea.

Astăzi, ștrandul sașilor de la Codlea, bijuteria anilor 1900, a devenit o ruină și asta din cauza oamenilor care în primul rând, nu au știut să aprecieze și să păstreze ceea ce străbunii ne-au lăsat ca moștenire, iar în al doilea rând, să valorifice proprietățile termale ale acestei ape despre care oamenii locului spun că face minuni.

Doar bătrânii din Codlea își mai amintesc astăzi de zilele de glorie ale ștrandului sașilor, despre care spun că era un adevărat centru de agrement, care aduna la ceas de sărbătoare sute de părinții și copii ce veneau aici să se bucure de efectele termale ale acestei ape, dar și să își petreacă timpul liber într-un cadru de poveste.

”Bazinul a fost căptușit cu bârne de brad, iar fundul nu a fost betonat. Apa e curată și te relaxează. Se zice că este meteo termală și tot timpul are 18 grade”, a spus un localnic care vine în acest loc de mai bine de 62 de ani.

Bărbatul s-a declarat profund dezamăgit de modul în care arată acum locul de distracție al codlenilor și nu înțelege de ce nimeni nu valorifică acest loc care are un potențial turistic și terapeutic fantastic.

Citește și Ultimele zile din viața lui Mircea Eliade. Problemele de sănătate cu care se confrunta filozoful / Ce a citit pe patul de moarte