Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, elaborată până la jumătatea lunii mai

Potrivit Ministerului Justiţiei, în perioada 13-15 aprilie a avut loc prima misiune de evaluare independentă a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012-2015 în România.

Concluziile evaluării SNA vor sta la baza noului document strategic pentru perioada 2016-2020. Acesta urmează să fie pus în dezbatere publică la jumătatea lunii mai şi ulterior să fie supus adoptării de către Guvern, a anunţat Ministerul Justiţiei.

Evaluarea externă a fost făcută pentru a sprijini Ministerul Justiţiei să analizeze impactul SNA 2012-2015, să identifice cele mai bune practici, lacunele şi dificultăţile din cei patru ani de implementare.

Experţii vor examina obiectivele SNA 2012-2015, impactul acesteia, eficienţa şi eficacitatea măsurilor de implementare şi sustenabilitatea rezultatelor.

Alte articole

Sporuri halucinante la Ministerul Justiției. Câți bani încasează angajații

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Aceştia au fost selectaţi cu sprijinul Reţelei Anticorupţie pentru Europa de Sud-Est şi Asia Centrală a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica (OCDE). Evaluarea este realizată de Mari-Liis Sööt, Estonia şi Valts Kalnins, Letonia, cu sprijinul Olgăi Savran, OCDE, a precizat Ministerul Justiţiei, conform News.ro.

„La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE”, se arată în Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015.

Scopul SNA 2012-2015 a fost reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea cadrului normativ şi institutional. Iniţiatorii SNA au stabilit mai multe obiective specifice pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, iar măsurile pentru atingerea acestora trebuiau să fie luate de instituţiile publice cu atribiuţii în domeniu, printre care Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenţia Naţională de Integritate, DLAF, Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Finanţelor Publice, ANAF, instanţe şi parchete teritoriale, conducerile instituţiile publice şi autorităţile de audit şi control intern.

În cadrul obiectivului “Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale”, măsurile care trebuiau luate sunt: completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu Recomandările GRECO; creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare; organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice; asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate; stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal; aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.

De asemenea, în cadrul obiectivului “Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului”, măsurile pe care trebuiau să le ia Legislativul şi Executivul, prin MJ, sunt: modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore; reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat; pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO – „Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor”; adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului; organizarea de seminarii, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.

şi creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor a fost printre obiectivele SNA, iar pentru implementarea acestui obiectiv erau prevăzute printre măsuri: adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare; dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni; modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public; adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii.

În ce priveşte creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice, un alt obiectiv al SNA din ultimii patru ani, măsurile care trebuiau luate sunt: prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice; extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP; scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice; identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora; sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor; constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;

Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local este un alt obiectiv din SNA 2012-2015, iar pentru atingerea acestuia au fost prevăzute ca măsuri: asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie; continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA; adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente; continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PICCJ; transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal; realizarea unor analize privind evoluţia fenomenul corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PICCJ, DGA şi DIF; consolidarea transparenţei, a cooperării inter-instituţionale şi internaţionale.

“Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală şi dublate de acces facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a strategiei va consta în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune”, potrivit SNA 2012-2015.

Strategia Naţională Anticorupţie este implementată sub autoritatea şi în coordonarea Ministerului Justiţiei, care prezintă situaţia Guvernului.