Strategia privind domeniul achiziţiilor publice, aprobată vineri de Guvern

Guvernul a aprobat, vineri, Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice, al cărei scop este crearea unui cadru stabil în acest domeniu, pentru a obţine eficienţă şi economii („value for money”), în condiţii de integritate şi responsabilitate.

Citeşte şi: Guvernul susţine în continuare reducerea TVA şi majorarea salariilor, în pofida opoziţiei FMI

Potrivit Executivului, Strategia aduce o nouă abordare în domeniul achiziţiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” şi la costul întregului ciclu de viaţă al unei achiziţii, de la supra-reglementare la o legislaţie suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate şi validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

Strategia are în vedere o reaşezare a sistemului, pornind de la funcţiile esenţiale pentru o mai bună funcţionare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare şi supervizare, sprijin operaţional şi help-desk, control şi remedii şi căile de atac, scrie Mediafax.

Alte articole

Guvernul sfidează, din nou, austeritatea impusă românilor. Executivul a hotărât înfiinţarea unui nou post de secretar general adjunct, pentru ca toate partidele de guvernare să aibă câte un reprezentant

România ar putea reintroduce controalele la vamă. Proiectul va fi discutat în ședința de Guvern de joi

De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achiziţiilor publice, fapt care, pe termen mediu şi lung, va contribui la cheltuirea eficientă a banului public prin creşterea calităţii procesului de achiziţii şi, implicit, prin creşterea capacităţii administrative.

Măsurile incluse în Strategie vizează realizarea unui set de acţiuni în perioada 2015-2016, cu efecte pentru perioada de programare bugetară 2014-2020.

Strategia este structurată în cinci capitole care cuprind problemele majore identificate în aplicarea actualei legislaţii, direcţii de acţiune pentru reformarea sistemului, precum şi o serie de documente suport care fundamentează situaţiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăseşte un plan de acţiune cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preconizat.

Cele cinci capitole, care constituie şi direcţiile de acţiune, conţin prevederi privind calitatea cadrului legislativ, asigură coerenţa generală şi eficienţa cadrului instituţional, regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice, stabilesc nivelul de capacitate al autorităţilor contractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate şi stabilesc funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România, menţionează sursa citată.

Strategia are în vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel încât să devină funcţionale şi eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanţi care sa fie extraşi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), înfiinţarea unui departament dedicat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, instituirea unor proceduri de corelare a funcţiei de monitorizare cu cea de supervizare şi cu cea de formulare a politicilor publice.

„Logica economică a reformei achiziţiilor publice din România, promovată în Strategie şi preluată din directivele europene în domeniu, gravitează în jurul ideii potrivit căreia transparenţa generează competiţie, competiţia generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au arătat faptul că şi o creştere mică dar stabilă în transparenţa procesului de achiziţii publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeană în 2011, după publicarea unui anunţ de participare rezultă economii de 1,2% în comparaţie cu situaţiile în care nu s-au publicat anunţuri de participare sau alte informaţii în legătură cu un contract ce urma să fie atribuit”, se precizează în comunicat.

Conform analizelor, o autoritate contractantă care publică o invitaţie de participare la licitaţie şi utilizează o procedură deschisă se poate aştepta la economii de 3,8% din valoarea finală a contractului, iar dacă utilizează o procedură restrânsă se poate aştepta la economii de 2,5%. Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competiţie sunt mai mari în sectorul de servicii şi lucrări, rezultând o relaţie de directă proporţionalitate între economii şi competiţie în aceste sectoare. Cu cât procedurile mobilizează competiţia, cu atât mai mult creşte şi gradul de economisire, menţionează sursa citată.

„Din perspectiva impactului concurenţial şi asupra mediului de afaceri, reforma în domeniul achiziţiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare instituţională între autorităţi, pentru prevenirea şi combaterea practicilor coluzive între ofertanţi. În plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative în pregătirea ofertelor, introducerea consultărilor cu piaţa, vor genera o mai mare competiţie şi o participare mai activă a IMM-urilor în cadrul procedurilor de atribuire. Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformării achiziţiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici în domeniile mediului, social sau al eficienţei energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunţurile publicate includ în cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficienţă energetică sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate în România, pentru sectorul achiziţiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizează ca şi criteriu de atribuire “preţul cel mai scăzut“”, se mai arată în comunicat.