Strategiile comerciale folosite de lanțurile de magazine pentru a mări prețurile. Capcanele în care cad consumatorii atunci când merg la cumpărături

Experții în protecția consumatorilor susțin că marile branduri și lanțuri de magazine aplică strategii comerciale discrete care afectează direct buzunarul și sănătatea fiecărui  client.

Pe lângă scumpirile directe, producătorii au apelat la tactici subtile prin care modifică rețetele sau gramajele, fără a anunța în mod vizibil pe etichetă. Acest fenomen global a început să schimbe complet modul în care facem cumpărăturile zilnice.

Citește și: INS: Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai. Curentul, chiriile şi motorina s-au scumpit cel mai mult în ultimul an

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În spatele ambalajelor colorate se ascund două strategii financiare dure folosite de industrie pentru a-și menține profiturile mari în perioadele de inflație, mutând toate costurile pe umerii cumpărătorilor.

Alte articole

Cum s-a transformat comportamentul românilor de Black Friday în ultimii 13 ani. Ce criterii sunt luate în considerare în prezent

Nicolae Ciucă, surprins la cumpărături în București. „Generalul sub acoperire”, prima apariție de la pierderea rușinoasă a alegerilor prezidențiale FOTO

Prima tactică, cunoscută la nivel internațional sub numele de shrinkflation, presupune micșorarea fizică a produsului. Pachetul de unt nu mai are 200 de grame, ci 180 sau chiar 175 de grame. Sticla de suc scade de la 2 litri la 1,75 litri, iar ciocolata pierde câteva pătrățele din tabletă.

Ambalajul rămâne uneori identic ca mărime pentru a păstra iluzia optică la raft, iar prețul rămâne neschimbat. Astfel, omul de rând achită exact aceeași sumă, dar primește mai puțină hrană.

A doua tactică, mult mai îngrijorătoare, este skimpflation. Aceasta se referă la scăderea calității rețetei. Pentru a nu crește prețul dincolo de un prag psihologic, producătorii înlocuiesc ingredientele scumpe și calitative cu unele inferioare. Spre exemplu, procentul de carne din mezeluri sau crenvurști este redus și înlocuit cu apă, amidon sau carne separată mecanic. În produsele de patiserie sau lactate, untul pur este substituit cu uleiuri vegetale ieftine, cum este cel de palmier sau de rabiță, schimbând complet valoarea nutrițională a alimentului.

Prin înlocuirea acestor ingrediente naturale cu substituenți ieftini, alimentele devin mai bogate în grăsimi trans, zaharuri adăugate și aditivi nocivi. Consumatorul de rând consideră că achiziționează aceleași produse cu care s-a hrănit ani de zile, dar de fapt consumă calorii goale care pot duce, în timp, la probleme metabolice, creștere în greutate sau afecțiuni  cardiovasculare.

Cu toate că statisticile anunță uneori stabilizarea prețurilor, în realitate coșul de consum costă mai mult dacă se raportează la prețul plătit la suta de grame de produs efectiv. Bugetul alocat hranei crește de la o lună la alta, obligând familiile să renunțe la alte facilități pentru a-și asigura strictul necesar.

Cu toate că aceste practici sunt perfect legale atât timp cât producătorul schimbă cifrele mici de pe etichetă, există metode prin care consumatorii pot evita să cadă în capcană.

Citește și: Cât te costă să-și deschizi o afacere în România în 2026. Analistul economic Adrian Negrescu: „Statul îți ia mai mult de 60% din venituri”