Schimbările reale, inclusiv „bombardamentul” senzorial la care suntem supuși, modul în care lucrăm și faptul că interacționăm ‘mult mai mult cu creierul, ne „încinge” circuitele cerebrale, mai ales în contextual lipsei de mișcare.

„Sănătatea nu e un sport de masă, iar până la urmă, salvarea este individuală, depinde în ce măsură fiecare reuşeşte să înţeleagă pericolul şi să încerce să se protejeze, să îşi modifice viaţa’, spune profesorul Dafin Mureșanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii și președintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR).

Alte Articole

Ludovic Orban anunţă primul spital privat care intră în reţeaua ...

Vaccinuri anti-covid false, avertismentul Interpolului: „Se ...

Măşti neconforme livrate pe post de ”măşti chirurgicale” ...

În ultimul sfert de veac, vârsta la care poate apărea un accidentul vascular cerebral a scăzut foarte mult.

„Problema corectă ar fi cum ar trebui să trăim şi ce ar trebui să facem în fiecare zi ca să prevenim boala. Putem preveni printr-o viaţă mai bine controlată. Am putea face acest lucru, dar este foarte greu, pentru că, observaţi, s-a schimbat întregul profil al existenţei. În ultimele trei decenii, există atâtea schimbări socio-psihologice, încât umanitatea nu a avut capacitatea să le absoarbă. Imaginați-vă că, în urmă cu 30 de ani, comunicai scriind o scrisoare și dura până ajungea la destinație. Sau poate, eventual, aveai un fax și se putea comunica. Astăzi, când eşti în situaţia de a putea fi abordat instantaneu, când se doreşte un răspuns instantaneu, viteza de reacție și dinamica proceselor nu a crescut de 10 ori, poate a crescut de 100 de ori. Toată această presiune enormă, profesională, socială, psihologică, mentală, asupra fiinţei umane nu a putut fi absorbită. În timp, ai nevoie de mecanisme adaptative. Societatea nu s-a preocupat decât de performanţă şi competiţie, ceea ce a dus la creşterea climatului de tensiune dintre oameni şi a dus la o perturbare profundă a însăşi esenţei vieţii noastre”, a precizat profesorul Dafin Mureşanu (foto), la a VIII-a ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare-RoNeuro Brain Days şi la cea de-a XIII-a manifestare a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie.

Interacționăm mult mai mult cu creierul. Ne încingem circuitele cerebrale, în condițiile în care stăm nemișcați
Profesorul Dafin Mureșanu a vorbit despre un studiu făcut de Universitatea din Tel Aviv, care arată că stresul, în sinea lui, este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, după ce ani în șir s-a vorbit despre stres ca factor de risc indirect.

„În contextual ăsta, ce poți să faci. Astăzi, avem studii foarte interesante, de exemplu, studiu TABASCO (Brain Acute Stroke Cohort- TABASCO study), făcut la Universitatea din Tel Aviv, care arată că stresul, în sinea lui, este un factor de risc pentru AVC. Mai demult, discutam despre stres ca factor de risc indirect, pentru că stresul influențează valorile tensionale și multe alte lucruri, și alți parametri. Dar, astăzi, ne dăm seama că este o problemă reală. Deci, toată această schimbare reală, inclusiv bombardamentul senzorial pe care îl avem noi, inclusiv modul în care lucrăm și în care interacționăm, faptul că interacționăm mult mai mult cu creierul, ne încingem circuitele cerebrale, în condițiile în care stăm nemișcați. Pentru că nu poți să faci jogging și să lucrezi la calculator Deci, există și o debalansare a modului în care noi ne utilizăm creierul și corpul, nu numai bombardamentul în sine, pe care îl primim și nevoia de reacție. Toate aceste lucruri, normal că influențează și ne modifică viața. Noi trebuie să reacționăm, să ne adaptăm și ar trebui să conștientizăm, la nivel de umanitate, și să încercăm să creăm reguli ale vieții care să ne ajute”, a mai spus profesorul Dafin Mureșanu.

Fiecare boală trebuie tratată cu seriozitate, dar prevenția ar fi mult mai importantă.

„Sănătatea nu e un sport de masă. Până la urmă, salvarea este individuală, depinde în ce măsură fiecare reuşeşte să înţeleagă pericolul şi să încerce să se protejeze, să îşi modifice viaţa. Altfel, nu este nicio şansă, pentru că, în mare, modul în care este gândită evoluția acestei lumi, în care este gândită societatea, este bazat pe perfomanță. Azi avem un PIB, mâine se dorește unul mai mare, se dorește creștere economică. De unde să se realizeze aceste creșteri. Cu ce preț?”, a adăugat medicul.

„De multe ori, nu băgăm în seamă semnele pe care ni le dă boala și apare nenorocirea. Să ne oprim din vijelia vieții!”
Pentru a interveni rapid în AVC, trebuie să fie cunoscute câteva semne.

„Controlul ar trebui făcut oricum. De foarte multe ori, nu avem mari semne, hipertensiunea arterială se dezvoltă, de exemplu, silenţios şi de multe ori, fiind prea ocupaţi, nici nu băgăm de seamă când intervine nenorocirea. Ar trebui făcute aceste controale periodice, care sunt foarte bune, mai multă perioadă dedicată unei introspecţii, să fim puţin mai meditativi, să ne mai oprim din vijelia vieţii, asta cred că ne-ar ajuta foarte mult, pentru că oricine poate face AVC, oriunde’, a explicat preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii și președintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare.

Semnele accidentului vascular cerebral

Potrivit profesorului Mureșanu, este foarte important, astăzi, să formulăm lucruri simple, pentru ca oamenii să înţeleagă semnele accidentului vascular cerebral.

„În cadrul programului «Acţiunea prioritară pentru protocolul prespitalicesc», care a fost realizat pentru a găsi o soluţie mai bună de a aduce pacientul la timp şi a alarma sistemul de urgenţă asupra unui pacient care are AVC, am încercat să creăm un algoritm, așa-numitul principiu FAST, adică repede, adică să facem repede lucruri. F vine de la face, adică, față. A vine de la arms, adică braţe, adică la față apar asimetrii, inclusiv deficit în regiunea inferioară, probleme cu motilitatea membrului superior sau probleme de forță musculară. S vine de la speech, adică probleme de vorbire , iar T de la time, adică timp, adică repede-repede. Să te sesizezi rapid că ai probleme de deficit, probleme motorii, tulburări de vorbire, tulburări de sensibilitate, ameței, tulburări de echilibru majore, practic AVC. Accidentul vascular cerebral se poate dezvolta în diverse teritorii și se poate exprima prin diferite tipuri de simptome, de la aceste deficite motori sau de vedere dublă, la tulburări de deglutiție”, a adăugat profesorul Dafin Mureşanu.

Odată ajuns la spital, pacientului cu AVC îi poate fi instituită tromboliza, adică administrarea unei substanțe care să dizolve cheagul. Iar un lucru extraordinar, în România va fi extinsă, din 1 ianuarie 2019, rețeaua de tromoboliză, după ce în fiecare spital județean va fi creată câte o unitate de stroke, adică pentru tratarea AVC acut.

Sursa: libertatea.ro