„Îmi amintesc momentul ăla, când eram în spital. Mi-au spus la un moment dat că dacă am fi avut bani mulți, l-am fi putut salva pe Alexandru. Problema este că în momentul acela nu era vorba de bani. Au fost oameni care au donat și au cerut transferul, iar statul român s-a opus.

Pentru asta, statul român și toți cei care au ocupat funcțiile alea trebuie să răspundă. Eu nu pot să mai dorm nopțile, mai ales în perioada asta pentru că mi-a murit copilul acolo și pentru că văd că societatea românească nu schimbă nimic, refuză schimbarea.

Alte Articole

Klaus Iohannis, mesaj emoţionant de Ziua Naţională a României: ...

Strigătul de disperare al unei paciente internate într-un cort ...

ÎPS Teodosie, apel către Guvern. „Credincioşii nu vor ...

Mă întreb cum dorm oamenii ăștia care chiar dacă nu recunosc că au pe cap moartea unor oameni, răspund pentru ce s-a îmtâmplat atunci”, a mărturisit Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, potrivit AlephNews.

Alexandru Mihai Iancu, în vârstă de 22 de ani, şi-a pierdut viaţa în cumplitul incendiu, fiind cea de-a 59-a victimă. Era absolvent al Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti şi era foarte pasionat de muzică, cânta lc chitară. Tânărul s-a stins din viaţă la Spitalul Sf. Ioan din Capitală.

Alexandru era prieten cu membrii trupei Goodbye to Gravity. Așa a ajuns, în seara de 30 octombrie 2015, la concertul din clubul Colectiv.

În seara nenorocirii a reuşit să iasă pe picioarele lui din club. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-şi sune părinţii şi să-i anunţe că e bine, deşi suferise arsuri puternice pe căile respiratorii. În aceeaşi seară i-a implorat pe medici să nu-i amputeze degetele arse de la mână fiindcă avea nevoie să cânte la chitară. Tânărul a fost intubat, iar după trei săptămâni s-a stins din viaţă în spital.

Alexandru Iancu avea în corp 5 infecții nosocomiale, spune tatăl său. Prima dintre ele a fost confirmată de analize pe 2 noiembrie, la mai puțin de 3 zile de la incendiu.

Tragedia din Colectiv: 65 de suflete ruinate

Noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015 e cea care a distrus 65 de destine, a îndoliat zeci de familii și a lăsat o întreagă Românie cu cicatrici adânci și cu o întrebare al cărei răspuns nu-l va primi, probabil, niciodată: „de ce?”.

În urma incendiului, la fața locului au murit 26 de persoane, iar mulți răniți au cedat la câteva zile, respectiv săptămâni de la internare. În primă fază au fost identificate 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate de urgență. Bilanțul deceselor a ajuns atunci la 64. La nouă luni de la tragedie, un alt tânăr și-a pierdut viața, numărul total al victimelor ajungând la 65.

Printre victime se numărau artiști, jurnaliști, fotografi, arhitecți, studenți, ingineri, it-iști, corporatiști. Cea mai tânără victimă a fost un tânăr de 15 ani, Ștefan Hamed-Andrei, elev olimpic la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din Capitală, iar cea mai în vârstă victimă avea 47 de ani, Nelu Tilie, fost jurnalist.