Studiile de doctorat cu frecvență redusă nu mai reprezintă excepție. Acestea devin regulă din anul universitar 2024-2025

Studiile de doctorat cu frecvență redusă devin regulă din anul 2024-2025. Până acum, locurile la studii doctorale cu frecvență redusă erau excepții. În anul universitar 2024-2025, excepția oferită de lege devine o regulă. Potrivit surselor Edupedu,  justificarea ține de introducerea noului doctorat profesional, a cărui acoperire a fost extinsă cu doar o lună în urmă și în organizarea căruia există în continuare confuzie la nivelul universităților.

Vechea lege a educației prevedea că obligațiile referitoare la frecvență sunt stabilite de universități conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Acum, noua lege scoate din ecuație Ministerul și lasă decizia la nivelul universităților. Pe de altă parte, noua lege păstrează prevederea conform căreia, la forma cu frecvență redusă, granturile aferente studiilor universitare de doctorat nu includ cuantumul burselor individuae, care sunt incluse doar la forma cu frecvență.

Dacă studiile cu frecvență presupun activități de învățare și cercetare cu participare constantă, cele cu frecvență redusă presupun, conform legii, activități „programate în mod compact și periodic”, cu activități dedicate mai ales pentru unele „cursuri de sinteză și pregătire aplicativă”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Schimbare privind studiile de doctorat cu frecvență redusă

Unele instituții, precum Universitatea Babeș-Bolyai sau UMF Iuliu Hațeganu au cerut lămuriri la Minister cu privire la împărțirea locurilor la studii doctorale. Sursele arată că răspunsurile fac trimitere la împărțirea studiilor doctorale: doctoratul științific, care poate fi făcut doar cu frecvență și doctoratul profesional, care poate fi urmat și în învățământul universitar dual. Totodată, Ministerul Educației arată că la studiile cu frecvență redusă se pot încadra doar studii de doctorat profesional.

Alte articole

Elevii pică BAC-ul, iar profesorii nu trec testele. Cine pe cine mai educă? Peste 2.000 de candidați la funcția de director, lăsați corigenți de sistemul pe care vor să-l conducă

Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, Ionela Neagoe și directoarea Colegiului Național „I. L Caragiale”, Andreia Bodea, au picat concursul pentru funcții. „Am avut senzația că vor să arate că suntem tâmpiți”

Citește și: Scandal la admiterea la Arhitectură. Ministrul Educaţiei a trimis Corpul de control la Universitatea „Ion Mincu” după ce s-a întâlnit cu părinți nemulțumiți de neregulile de la admitere

Legea învățământului superior 199/2023 prevede, la Art. 33, că studiile de doctorat se pot organiza „de regulă” la forma cu frecvență și că, „prin excepție”, se pot organiza și la forma cu frecvență redusă. Legea prevede, la același Articol 33, că obligațiile cu frecvență/frecvență redusă sunt stabilite doar de conducerea universității, dispărând mențiunea din LEN 1/2001 care prevedea că, pentru aceasta, e nevoie de o metodologie elaborată de Ministerul Educației.

Citește și: Rezultate Definitivat 2024. Au fost publicate notele inițiale. Ora până la care candidații pot depune contestații