STUDIU: Alimentele ultraprocesate, un pericol pentru sănătate. Ce boli pot dezvolta femeile și bărbații care le consumă frecvent

Alimentele ultraprocesate, un pericol pentru sănătate. Sintagma „alimente ultraprocesate” a apărut în 2009, când nutriționistul brazilian Carlos Augusto Monteiro a publicat o lucrare care aducea un argument îndrăzneț: „Problema nu este nici alimentele, nici nutrienții, ci mai degrabă procesarea„.

Prelucrarea în sine nu este rea, tehnicile de îmbogățire a vitaminelor și de conservare (cum ar fi conservele și fermentarea) au făcut ca aprovizionarea cu alimente să fie mai sigură și au scăpat o mare parte a lumii de foamete, asigurând că alimentele nutritive și stabile la raft sunt disponibile pe tot parcursul anului.

Dar, în timp ce unele alimente sunt „minim procesate” (cum ar fi nucile decojite sau legumele spălate), iar alte alimente sunt pur și simplu „procesate” (conservele de pește, legumele congelate sau brânza), Monteiro a identificat un alt tip de procesare care a apărut în anii 1980 și 1990 – alimentele ultraprocesate (cum ar fi multe cereale pentru micul dejun, gustări ambalate și băuturi zaharoase) și sunt formulate industrial pentru a fi „comestibile, gustoase și care creează obișnuință”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La începutul anilor 2000, Monteiro și colegii săi de la Universitatea din São Paulo au observat că ratele bolilor legate de alimentație (cum ar fi obezitatea și diabetul de tip 2) erau în creștere, chiar dacă brazilienii cumpărau mai puțin zahăr.

Alte articole

Clasamentul celor mai bune și celor mai nocive alimente din farfuria ta: Iată ce mânânci de fapt

Alimentele sănătoase care ar putea crește riscul de diabet. Ar trebui să le evităm sau nu? Iată ce spun specialiștii

Aceștia au emis ipoteza că, deși consumul unor cantități mari de zahăr nu era neapărat bun pentru consumatori, era vorba de mai mult decât atât. În timp ce fructele, cum ar fi mango și bananele, sunt bogate în zahăr, nimeni nu mănâncă o duzină de fructe dintr-o dată.

Citește și: Abdomen plat: 7 moduri ca să dai jos burta fără să mergi la sală. Lista alimentelor pe care să nu le mănânci

Alimentele ultraprocesate, un pericol pentru sănătate

Timp de ani de zile, oamenii de știință au efectuat studii observaționale care au analizat asocierile dintre dietă și rezultatele în materie de sănătate. Dar cele mai convingătoare dovezi că UPF-urile (alimentele ultraprocesate) chiar făceau ceva diferit față de alte alimente au venit în cele din urmă în 2019, când Kevin Hall, cercetător principal la Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Renale, a publicat primul studiu randomizat și controlat privind alimentele ultraprocesate.

Pe parcursul a patru săptămâni, 20 de voluntari adulți sănătoși au fost de acord să mănânce fie o dietă ultraprocesată, fie o dietă minim procesată timp de două săptămâni, apoi să treacă la cealaltă dietă.

Important este că dietele au fost potrivite nutrient cu nutrient – cei care au urmat dieta ultraprocesată ar fi consumat la fel de mult zahăr, fibre, grăsimi, sare și carbohidrați ca și cei care au urmat dieta minim procesată – și ambele grupuri au fost încurajate să mănânce cât de mult sau cât de puțin doreau, scrie ziuanews.

La sfârșitul studiului, Hall a constatat că participanții au mâncat cu 500 de calorii mai mult în fiecare zi în timpul săptămânilor de dietă ultraprocesată și au luat mai multă greutate. Ceva în legătură cu alimentele ultraprocesate i-a lăsat pe oameni flămânzi și doritori să mănânce mai mult.

Aceasta a fost o descoperire monumentală în condițiile în care, în același timp, industria alimentară finanța cercetări care încercau să mute vina pentru obezitate dinspre alimente spre exerciții fizice. De atunci, dovezile că ultraprocesarea are efecte negative asupra sănătății au continuat să crească.

Un studiu din 2022 publicat în British Medical Journal a constatat că bărbații (dar nu și femeile) care au consumat o cantitate mare de UPF au avut un risc cu 29% mai mare de cancer colorectal (constatări care au atras o atenție deosebită, deoarece rata cancerului colorectal la adulții tineri este în creștere).

La Congresul Societății Europene de Cardiologie de la Amsterdam din august 2023, o echipă de cercetători a prezentat un studiu care a concluzionat că o creștere de 10% a consumului zilnic de UPF a fost legată de o creștere de 6% a riscului de boli de inimă.

Iar în septembrie, un studiu realizat la Harvard a constatat că femeile care au consumat cele mai multe UPF-uri au avut cu 50% mai multe șanse de a dezvolta depresie decât cele care au consumat cele mai puține.