STUDIU Bucureştenii au un nivel de trai mai bun decât locuitorii majorităţii capitalelor europene din zonă. Budapesta este pe ultimul loc

În regiune, doar locuitorii din Praga sunt puţin mai bogaţi decât bu­cu­reş­tenii, care la rândul lor îi depăşesc uşor pe cei din Varşovia, capitala Poloniei, cel mai dez­voltat stat din regiune din punct de ve­de­re economic, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK. Pe cele trei le desparte însă foar­te puţin, respectiv circa 20 de euro pe lună.

Pe ultimul loc în ceea ce priveşte nivelul de trai al locuitorilor din oraşele-capitală din Europa Centrală se găseşte Budapesta, cu o pu­tere de cumpărare cu 30% mai mică decât în Bucureşti, arată analiza publicată de ZF.

Deşi cifrele pun Bucureştiul foarte sus pe harta nivelului de trai, iar statistic Capitala stă la fel de bine ca alte mari oraşe europene, realitatea din teren spune o altă poveste. Sistemul sanitar, cel de educaţie şi cel de termoficare sunt învechite, demodate şi cu probleme, iar pentru ca oraşul să fie cu adevărat unul european e nevoie, dincolo de majorări salariale, de deschideri de centre de R&D şi IT sau de magazine noi, de investiţii de stat în infrastructura de bază a urbei.

Citeşte şi: Pensii private 2022. Ministrul Finanţelor, anunţ important despre Pilonul II de pensii: „Sunt nişte erori”

Alte articole

Un nou episod de iarnă lovește Capitala. Meteorologii AccuWeather anunță șase zile de ninsoare fără oprire în București

Doi tineri din București, reținuți pentru 24 de ore după ce au tras cu pistolul în direcția mai multor fete

Mai mult decât atât, Bucureştiul este o enclavă la nivel naţional. Astfel, puterea de cumpărare medie în Polonia, Ungaria şi Cehia e mai mare ca în România, iar asta vine ca urmare a unor disparităţi majore între bogaţi şi săraci pe plan local.

„La fel ca Franţa şi Polonia, România are un decalaj substanţial între bogaţi şi săraci. Bucurestenii au puterea de cum­pă­rare de pes­te trei ori mai mare în comparaţie cu locui­to­rii judeţului cel mai puţin bogat, Vaslui, unde venitul net disponibil repre­zintă aproxi­ma­tiv 56% din media naţională şi puţin sub 28% din media europeană“, arată analiza GfK.

Care sunt explicaţiile pentru aceste discrepanţe? De regulă, sediile centrale ale marilor investitori sunt în capitală.

La fel şi autorităţile centrale. Tot aici îşi găsesc locul investiţiile cu cea mai mare valoare adăugată pentru economie. Astfel, dacă în provincie merg fabricile, în capitală se află laboratoarele de cercetare-dezvoltare, spre exemplu. Iar astfel, şi salariile sunt pe măsură, iar rata şomajului e minimă.

Citeşte şi: Preţul energiei şi al gazului, greu de suportat chiar şi pentru companiile active în domeniu energetic. Cel mai mare distribuitor din România, obligat să-şi diminueze consumul de utilităţi