Informațiile actuale despre invazia din Ucraina ne oferă oportunitatea de a analiza mult mai atent dinamica propagandei anti-occidentale, a curentelor populiste și a conversatiilor online despre situația regională. Din această perspectivă, datele ultimului raport CPD SNSPA pot oferi elemente noi, pentru contextul mai larg al tendințelor care influențează publicul românesc.

Acest raport conține un studiu mixt despre România în contextul crizei din Ucraina, cu rezultate derivate din analiza conversațiilor online, tendințelor de căutare online, precum și atitudinilor populației. Astfel, analizăm comunicarea pe Facebook (pentru a identifica tendințele de manifestare a vocilor pro-Rusia din România), cautarile pe Google (pentru a identifica nivelul interesului românilor pentru criza din Ucraina, dar și pentru Rusia și NATO), precum și mai multe date de sondaj (pentru evaluarea încrederii românilor în actorii geopolitici principali). La toate, adăugăm date de context din spațiul online (pe baza unei analize complexe referitoare la evoluția recentă a narativelor populiste în social media din România).

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

CONCLUZII ALE DATELOR DE SONDAJ – ATITUDINILE POPULAȚIEI. Nivelul încrederii românilor în autorii occidentali rămâne ridicat – 2 din 3 români au încredere în Vest și resping Rusia, si doar 15% susțin “modelul estic”. Totusi, peste un sfert dintre români (27%) au ajuns sa considere integrarea României în NATO și UE “o greșeală”. Tot 27% consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac și că Rusia este mai puternică decât NATO. În plus, deși încrederea în Rusia nu depășește 15% la nivelul populatiei, în rândul tinerilor inactivi si fara studii superioare, acest procent urca la 23%. Publicul cel mai expus la propaganda si dezinformare este format din tineri inactivi fără studii superioare și, respectiv, muncitori fără studii superioare. Împreună, aceste publicuri compun 45% din populație.

CONCLUZII ALE ANALIZEI SPAȚIULUI ONLINE. Exista o amplificare a narativelor anti occidentale în peisajul online românesc.

Dan Sultănescu, directorul de cercetare al CPD SNSPA, confirmă că discuțiile despre criza din Ucraina a crescut luna trecută vizibilitatea mesajelor anti-NATO, anti SUA și anti Vest în general. Cu toate acestea, TikTok reprezinta doar 6% din impactul conversatiilor online despre Ucraina, majoritatea informațiilor ajungând la publicul larg prin presa clasică și, eventual, prin Facebook. În ultimii ani, în zona social media s-au dezvoltat ample clustere conservatoare (asociate partidelor populiste sau mișcării antivaccin) care sunt potențiali promotori ai mesajelor anti occidentale. Paginile și grupurile de Facebook cu conținut pro-Rusia sunt mai vizibile decât în trecut. Iar pagina ediției românești Sputnik este mult mai activa decat alte ediții Sputnik din regiune.

SURSE ALE DATELOR ANALIZATE: Google Trends, ZeList Monitor, CrowdTangle, sondaje de opinie CPD.

Mai multe detalii, în studiul complet de pe www.civicparticipation.ro

Mai jos, cateva grafice reprezentative pentru subiectele măsurate

Figure 1 Google Trends – se intensifica major interesul publicului romanesc in legatura cu temele regionale

Figure 2 Conversatiile online despre situatia din Ucraina – 6% din vizibilitate este asigurat de TikTok. Cea mai mare pondere o are in continuare presa clasica, dar si Facebook

Figure 3 Date de sondaj – ponderea publicului pro-occidental si anti-Rusia ramane dominanta, constant pentru ultimii 10 ani

Figure 4 In ultima luna, increderea in SUA si NATO a crescut, iar increderea in Rusia a scazut

Figure 5 In ultimele luni, conversatiile pe Facebook despre Ro-Exit s-au intensificat

Figure 6 Vizibilitatea pe Facebook a vocilor populiste si eurosceptice a crescut in ultima jumatate de an

Figure 7 Pagina Sputnik Romania a crescut mult in intensitate pe Facebook, in ultima jumatate de an

Figure 8 Publicul tanar are o pondere foarte mare in randul celor care au incredere in Rusia. Este vorba in special de tineri inactivi, fara studii superioare