Studiu Ecopolis: Bucureştiul, printre cele mai poluate capitale europene

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a dat marţi publicităţii rezultatele studiului “Bucureşti, capitala europeană? Organizare administrativă şi indicatori ai calităţii vieţii în capitalele UE” şi a provocat reprezentanţi ai autorităţilor locale, candidaţi la funcţiile de primar general sau de sector şi reprezentanţi ai societăţii civile să comenteze pe marginea unora dintre cele mai grave probleme ale Bucureştiului şi a potenţialelor soluţii – inclusiv cele din zona reformei administrative.

Studiul Ecopolis analizează, pe de o parte, o serie de indicatori ce ţin de calitatea vieţii în 27 capitale europene şi, pe de altă parte, face inventarul modelelor administrative din aceleaşi oraşe importante din UE.

Iată principalele concluzii ale cercetării Ecopolis:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bucureştiul nu respectă dreptul locuitorilor săi la aer curat, clasându-se pe poziţia a doua în topul capitalelor celor mai poluate cu PM10. În București se înregistrează în medie 92 zile / an cu depășiri ale nivelului admis de PM10 faţă de limita de 35 zile / an cum prevăd normele UE.  Bucureştiul e depăşit doar de Sofia (176 zile).

Alte articole

Exclusiv: Fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut încă un proces cu GRIVCO

Sorin Grindeanu tună și fulgeră la adresa lui Ilie Bolojan: „Când ești impotent politic, n-ai niciun plan și te lupți cu PSD”

În privinţa spaţiilor verzi Bucureştiul (cu 26m2/cap locuitor) pare să se claseze ceva mai bine, chiar dacă mult în urma Vienei (120 m2) sau a Helsinki-ului (100m2): Bucureştiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21m2) sau Ljubljana (25m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie privit cu rezerve dacă ţinem cont de faptul că în cazul Bucureştiului, pe lângă parcuri şi aliniamente stradale, au fost calculate ca spaţii verzi şi cimitirele, pădurile limitrofe sau luciul apelor.

Bucureştiul este codaş şi în privinţa utilizării bicicletei ca alternativă la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucureştenii merg cu bicicleta la muncă este de doar  0,7% (comparativ cu 59.5% în Copenhaga sau 45,6% în Amsterdam) cu toate că nr. de kilometri de piste pentru biciclete (59 în 2009, 160 în 2011) ar putea sugera condiţii mai prielnice. Bucureştiului îi lipseşte în mod evident o strategie coerentă pentru facilitarea ciclismului, arată Ecopolis.

Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmăriţi (calitate aer, suprafeţe de spatii verzi si rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki şi Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarcă Tallinn şi Vilnius, cu spaţii verzi extinse şi rare depăşiri ale nivelurilor PM10.

Bucureştiul se plasează în grupul minoritar al capitalelor cu buget descentralizat şi al oraşelor europene în care şefii subunităţilor administrative sunt aleşi direct de cetăţeni.  

Studiul Ecopolis este disponibil pe site-ul organizaţiei.

”Ne întrebăm dacă reforma administrativă – atât de disputată anul trecut odată cu iniţierea Legii Capitalei şi a referendumului pe acest subject – poate să schimbe în bine un oraş şi viaţa cetăţenilor săi” atrage atenţia Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. ”Ar funcţiona Bucureştiul mai bine cu un buget descentralizat, la nivelul sectoarelor sau cu unul centralizat? Ce politici trebuie adoptate la nivelul primăriei generale şi la nivelul sectoarelor pentru ca Bucureştiul să arate şi să funcţioneze ca o veritabilă capitală europeană? Iată numai câteva întrebări de care viitorii administratori ai Capitalei trebuie să ţină cont imediat ce cursa electorală ia sfârşit”, conchide Costel Popa.

Dintre cei care au răspuns provocării la dezbatere, îi menţionam pe Silviu Prigoană (candidatul PDL la Primăria generală Bucureşti), Nicuşor Dan (candidat independent Primăria generală a Capitalei), Theodor Paleologu (candidat primaria sectorului 1), Sulfina Barbu (candidat PDL primăria sectorului 4), Sorina Hanea (candidat Partidul Verde la primăria sectorului 6), Vasile Gherasim (deputat PDL şi unul dintre iniţiatorii legii Capitalei).

Participanţii la dezbatere au recunoscut proasta clasare a Bucureştiului în ceea ce priveşte cei trei indicatori studiaţi de Ecopolis (calitatea aerului, spaţii verzi, transport cu bicicleta) şi nu numai, existând chiar voci potrivit cărora situaţia este mult mai gravă decât o arată datele oficiale furnizate de autorităţile în exerciţiu (Nicuşor Dan).

Candidaţii prezenţi au susţinut – în marea lor majoritate – prioritatea unei strategii integrate pentru Bucureşti şi a unei centralizări bugetare şi a atribuţiilor (Suflina Barbu, Silviu Prigoană) cu toate că au fost exprimate şi rezerve cu privire la existenţa, în acest moment, a vreunei fundamentări sociologice în favoarea unui model administrativ anume (Nicusor Dan). Vasile Gherasim a susţinut necesitatea rediscutării Legii Capitalei în Parlament, imediat după finalizarea alegerilor locale.

Acceptând necesitatea unei reforme administrative a Bucureştiului, Sorin Ioniţă (Preşedinte Expert Forum şi moderator al dezbaterii) a accentuat importanţa discuţiei despre aspecte punctuale cum este cazul politicii bugetare: ”Să nu facem o fixaţie pe reorganizarea administrativă; Bucureştiul se poticneşte la funcţionalitatea anumitor mecanisme. Dincolo de schimbarea modelului administrativ sau modificarea numărului de sectoare, trebuie avute în vedere detaliile, împărţirea atribuţiilor; trebuie să ştim cine ce face, cine poartă responsabilitatea iar răspunderea aceasta să fie cuplată cu vizibilitatea” a comentat acesta.

Theodor Paleologu a reamintit celor prezenţi că preocupările şi problemele amintite în cadrul dezbaterii nu sunt deloc noi, ci că au fost aniticipate cu brio de autorii Planului Urbanistic General al Bucurestilor realizat în 1935, un document pe care candidatul PDL îl recomandă tuturor celor interesaţi de dezvoltarea Bucureştiului.