Studiu IRES, la comanda Q Magazine: „Sănătatea mintală în era digitală”. Ce sunt nomofobia, cybercondria, doomscrolling-ul sau anhedonia, afecţiunele de care nu ştim, dar pe care le avem cu toţii

La evenimentul „Sănătatea mintală în era digitală”, organizat de Q Magazine la Palatul Patriarhiei și susținut de Ministerul Educației și Cercetării și de Ministerul Sănătății, a fost lansat un studiu, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda Q Magazine, privind hiperconectarea românilor.

Nomofobia (frica de a rămâne fără telefon), cybercondria (căutarea obsesivă de simptome medicale online), doomscrolling-ul (consumul compulsiv de știri negative), anhedonia (incapacitatea de a simți plăcere) sunt doar câteva dintre noile patologii dezvoltate odată cu tehnologia. Acestea, însă, nu sunt doar „efecte secundare” ale tehnologiei, ci simptome ale unor transformări structurale: accelerarea timpului social, precaritatea relațiilor, fragmentarea spațiului public.

Scopul central al studiului este unul exploratoriu: identificarea simptomelor și comportamentelor care semnalează riscuri pentru sănătatea mintală în context digital, precum și evaluarea percepțiilor subiective asupra acestor fenomene. Studiul nu este clinic, nu stabilește diagnostice, dar urmărește să surprindă „geografia psihosocială” a României conectate.

Alte articole

Cum se raportează românii la un viitor mai bun: un nou studiu IRES evidențiază comportamentele de sustenabilitate ale românilor

Sondaj IRES: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, peste Iohannis, Ciolacu și Ciucă la capitolul încredere

Președintele IRES, Vasile Dîncu, a declarat în deschiderea Conferinței că: „România este într-o poziție extrem de delicată din cauza conectivității ridicate.” „Este nevoie de publici publice, de educație digitală, de igienă digitală pentru a încerca să apărăm utilizatorii de capcanele pe care rețelele sociale, internetul inevitabil le are. Internetul a ajuns spațiu public, dar fără niciun fel de protecție. E timpul să fie luate măsuri, să se țină cont de acești indicatori”, a spus profesorul.

„În context românesc, datele IRES arată o tensiune dublă: tinerii hiperconectați declară frecvent că nu aparțin de o comunitate sau că se simt izolați, în ciuda prezenței constante pe rețele, iar seniorii online, deși mai puțini numeric, exprimă sentimentul de excludere – nu atât socială, cât tehnologică: ceilalți comunică digital, eu rămân pe dinafară. Hedging uman: aceste experiențe nu sunt doar statistici. Ele sunt povești de viață. Tânărul care se simte izolat în timp ce derulează feedul infinit, vârstnicul care se teme să trimită un mesaj pe WhatsApp ca să nu greșească, adolescentul care se compară constant cu colegii mai populari. Cu onestitate,  trebuie să recunoaștem și limitele culturale ale măsurării în România, conceptul de comunitate poate fi înțeleasă în sensuri diferite: sat, cartier, biserică, grup de prieteni sau rețea online. Itemii măsoară percepția generală, dar nu disting aceste nuanțe.”, se arată în studiu.

Un alt aspect relevat de cercetarea IRES este acela că singurătatea, care nu apare ca indicator în datele despre sănătatea mintală, „nu e doar un gol interior, ci o experiență stratificată de gen, vârstă, educație și mediu, un simptom social al felului în care trăim împreună și totuși separat”.

Această singurătate „digitală” este un simptom al fragmentării societății, explică studiul. De asemenea se relevă că în România ea capătă și o dimensiune politică: reduce participarea civică, slăbește solidaritatea, amplifică polarizarea.

FoMO (Fear of Missing Out), care înseamnă teama de a rata ceva important: o știre, o conversație, o ocazie de socializare, se manifestă printr-o nevoie compulsivă de verificare a rețelelor sociale, prin comparația permanentă cu ceilalți și prin senzația că viața adevărată se întâmplă mereu în altă parte.

„Nomofobia (no-mobile-phone-phobia), anxietatea declanșată de absența telefonului, de lipsa semnalului sau de descărcarea bateriei. În epoca smartphone-ului, telefonul devine un fel de cordon ombilical digital,  lipsa lui echivalează, pentru mulți, cu pierderea legăturii cu lumea.”

În datele IRES, doomscrolling (actul compulsiv de a derula știri negative) apare prin itemi precum: citesc compulsiv știri negative sau știrile negative îmi afectează dispoziția. Răspunsurile indică un segment semnificativ al populației online care se recunoaște în acest tipar.

„20–25% dintre participanții la studiu declară că citesc compulsiv știri negative și că dispoziția le este afectată de acestea. Această tipologie nu respiră aer, ci știri: consumă compulsiv știri negative, iar dispoziția lui fluctuează după valurile de crize. Este reprezentat de adulții de vârstă mijlocie, urbani, activi profesional, consumatori media intensivi, caracterizați de anxietate crescută, cinism politic. Se scufundă zilnic în oceanul informațional și găsește doar resturi de catastrofe: războaie, crize, scandaluri politice. Fiecare derulare de ecran îl trage mai adânc, fiecare titlu alarmist îi apasă pieptul. Când închide telefonul, rămâne cu gustul amar al unui viitor mereu compromis.”, a mai declarat Dîncu.

Interesante sunt, de asemenea, și datele referitoare la cybercondrie, care arată că mulți dintre respondenți caută frecvent informații medicale online și un segment vizibil recunoaște că aceste căutări le sporesc îngrijorarea.

20–25% dintre participanții la studiu declară că citesc compulsiv știri negative și că dispoziția le este afectată de acestea. Această tipologie nu respiră aer, ci știri: consumă compulsiv știri negative, iar dispoziția lui fluctuează după valurile de crize. Este reprezentat de adulții de vârstă mijlocie, urbani, activi profesional, consumatori media intensivi, caracterizați de anxietate crescută, cinism politic. Se scufundă zilnic în oceanul informațional și găsește doar resturi de catastrofe: războaie, crize, scandaluri politice. Fiecare derulare de ecran îl trage mai adânc, fiecare titlu alarmist îi apasă pieptul. Când închide telefonul, rămâne cu gustul amar al unui viitor mereu compromis.Interesante sunt, de asemenea, și datele referitoare la cybercondrie, care arată că mulți dintre respondenți caută frecvent informații medicale online și un segment vizibil recunoaște că aceste căutări le sporesc îngrijorarea.

Pentru această ipohondrie digitală există, potrivit studiului, cel puțin trei explicații: slaba încredere în sistemul medical, abundența de informații online, cultura medicală tradițională.

În România, medicina populară și rețetele de familie joacă încă un rol puternic. Cybercondria nu înlocuiește aceste tradiții, ci se suprapune peste ele: sfatul bunicii se combină cu forumul online, iar rezultatul este adesea confuz și anxiogen.

„Rețelele sociale au pornit ca instrumente de comunicare și divertisment. În mai puțin de două decenii, au devenit infrastructuri ale vieții cotidiene: loc de socializare, de informare, de afirmare identitară și de participare civică. Pentru milioane de români, Facebook, Instagram, TikTok sau WhatsApp nu sunt aplicații opționale, ci mediul implicit al vieții sociale.

Distribuțiile arată că mulți respondenți recunosc că se gândesc des la social media, iar un segment consistent declară că au nevoie să petreacă tot mai mult timp online. Datele arată că există procente notabile la itemii de conflict (neglijarea altor activități) și recădere (au încercat fără succes să reducă timpul online). Chiar dacă nu putem vorbi despre dependență clinică fără scoruri compozite și evaluare psihologică, putem însă identifica comportamente problematice și o zonă de risc crescut. Pentru mulți respondenți, aceste răspunsuri descriu mai degrabă un stil de viață decât o patologie”, se arată în cercetarea IRES.

Datele IRES indică faptul că aproximativ 15% dintre respondenți au experimentat hărțuire online, iar 17% declară că s-au simțit marginalizați sau stigmatizați în mediul digital.

„Hărțuirea digitală nu este doar o extensie a celei tradiționale, ci are trăsături proprii: permanența (conținutul rămâne online, chiar și după ștergere); publicitatea (umilința devine vizibilă pentru o audiență largă); anonimatul (agresorii se ascund în spatele pseudonimelor); difuzarea virală (un comentariu insultător poate fi multiplicat și redistribuit instantaneu).”

Hărțuirea și stigmatizarea online arată cum fragilitatea spațiului public digital se răsfrânge asupra sănătății mintale. Atunci când spațiul de dezbatere devine ostil, oamenii nu doar că suferă individual, ci și se retrag colectiv.

Datele IRES arată că 85% dintre respondenți își descriu sănătatea mintală drept bună sau foarte bună. Este un procent uriaș, care, la prima vedere, ar putea sugera că România conectată stă excelent la capitolul sănătate psihică. Dar aceeași anchetă arată că aproape 40% dintre respondenți recunosc că folosirea excesivă a internetului le afectează sănătatea mintală mult sau foarte mult.

Potrivit studiului IRES, statul ar trebui să aibă în vedere strategie națională de igienă digitală și sănătate mintală.

„Politici precum educația digitală, centrele comunitare, dreptul la deconectare, protecția datelor și reglementarea soft pot transforma hiperconectarea dintr-un risc structural într-o resursă de reziliență socială. În lipsa acestora, polarizarea, burnout-ul și inegalitățile digitale riscă să devină trăsături structurale ale societății românești.

Pentru a răspunde acestor provocări, politica publică și educația trebuie să se reinventeze. Dacă nu vom construi programe care să reducă anxietatea digitală și să sporească reziliența colectivă, riscăm să vedem cum sănătatea mintală devine cel mai fragil punct al democrației și al coeziunii sociale. De aceea, sănătatea mintală digitală nu este o problemă secundară, ci un indicator strategic al viitorului societăților.”, se arată în studiu.
În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

„2023. Anorexie Nervoasă. David, 12 ani. O banană la două zile, măsurată și cântărită. 14 luni de iad”. Mărturia tulburătoare a unei mame, în cadrul Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”

„SĂNĂTATEA MINTALĂ ÎN ERA DIGITALĂ”, CONFERINȚA ORGANIZATĂ DE Q MAGAZINE.

Mărturii din infernul online și realitatea recunoscută de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „În România, azi, nu pot fi tratate bolile mintale cauzate de adicțiile de mediul online.”

„Domnule ministru David, dumneavoastră când o veți face?”, a fost provocarea pe care Profesorul Martin Jan Stránský, renumit neurolog și autor al cărții „The rise and fall of the human mind”, i-a adresat-o ministrului Educației și Cercetării, în cadrul Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de revista Q Magazine, marți, 7 octombrie, la Palatul Patriarhiei, moderată de Mihai Constantin, jurnalist si fost purtător de cuvânt al Guvernului.

Evenimentul și-a propus să tragă un semnal de alarmă despre pericolul dependențelor digitale în preajma Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie). 

UN FENOMEN CARE TREBUIE CERCETAT

„Dacă vorbim atât de mult despre a proteja mediul înconjurător, mi s-a părut relevant să vorbim și despre mediul interior, care este expresia psihicului nostru”, a spus în deschidere Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine.

„Veți fi surprinși să aflați că niciun tânăr sub 18 ani nu poate accesa vreun cazino online sau din realitate, din industria reglementată, că o persoană care vrea să joace un joc de noroc online trebuie să completeze multe formulare, să se autentifice cu buletinul, cu datele reale, ceea ce nu se aplică pe rețelele de socializare, despre care deja înțelegem că generează o dependență. Nocivă.”

„Am mai organizat această dezbatere și pentru că în documentarea noastră, de ziariști, am constatat că nu există, la nivel național, o statistică a fenomenului adicțiilor și cred că nu putem face o politică de sănătate în absența cartografierii exacte a unei patologii”, a mai spus Floriana Jucan.

La eveniment au participat membri ai Guvernului și parlamentari, medici, sociologi,  reprezentanți ai societății civile.

Printre aceștia, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății; Daniel David, ministrul Educației și Cercetării; Sen. Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea Legii majoratului online (care propune instituirea acordului obligatoriu al părinților pentru copiii sub 16 ani care vor conturi pe rețelele sociale); Sen. Carmen Orban, Membru al Comisiei de Sănătate a Senatului, Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, medici psihologi și psihiatri pentru copii, sociologi.

Invitatul special al evenimentului a fost dr. Martin Jan Stránský, Asistent Profesor Clinic de Neurologie la Universitatea Yale și autorul cărții „The rise and fall of the human mind”.

Profesorul Stránský a evidențiat în prezentarea sa concluziile studiilor la care a participat de-a lungul carierei:

„Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000.

De la an la an, în fiecare țară – inclusiv în a dumneavoastră – oamenii nu mai pot scrie o propoziție de 20 de cuvinte pe hârtie.” A declarat profesorul în deschidere.

„ Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună.

Studiile arată clar: telefoanele mobile nu ar trebui doar scoase din clase, ci din școli, în general. Aceasta nu este o opinie. Este un fapt concret, studiat.

Cel mai rău lucru dintre toate sunt rețelele sociale.

Sean Parker, primul președinte al Facebook, a spus: Abuzăm psihologia umană. Știm exact ce facem și Dumnezeu știe ce va face asta creierelor copiilor noștri.

Dopamina – substanța fericirii din creier – care leagă partea din față a creierului (unde gândim și decidem) de părțile mai profunde (care gestionează emoțiile), a ajuns să fie dependentă de un emoticon cu un deget în sus sau în jos, de un like sau un dislike.

Cei care au inventat tehnologia au știut toate aceste lucruri. Tim Cook, Bill Gates și Steve Jobs nu și-au lăsat copiii să folosească ceea ce ei înșiși au inventat. Jobs a inventat iPad-ul, dar copiii lui nu aveau iPad acasă.

Ei controlau tehnologia.

Și-au trimis copiii la Școala Waldorf, o școală fără calculatoare.

UNESCO propune interzicerea telefoanelor mobile în toate școlile din lume.

Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți? 69 de țări au făcut-o deja!”, l-a întrebat neurologul pe ministrul Educației.

Stránský a evidențiat că „utilizarea excesivă a telefoanelor este legată de performanțe școlare mai slabe și instabilitate emoțională”, citând studiile Institutului suedez Karolinska, din 2023, privind calculatoarele în școli, care a prezentat „dovezi clare că tehnologia digitală dăunează mai mult decât ajută învățarea elevilor.”

„Recomandarea experților este revenirea la manuale tipărite.

Suedia deja elimină computerele din școli.

240 de studii OECD + MIT arată că elevii care folosesc frecvent calculatoarele au rezultate mai slabe. Acestea sunt fapte neurologice.”

Vorbind despre AI și ChatGPT, profesorul  Martin Jan Stránský a citat un studiu recent MIT potrivit căruia „persoanele care folosesc ChatGPT mai mult de 3 luni au o scădere de 47% a conexiunilor cerebrale, iar  83% nu își amintesc ce au scris, și cel mai rău: după ce încetează să-l folosească, creierul nu revine unde era.”

„Digitalizarea face gândirea opțională. Creierul învață prin greșeli. Dacă nu vă forțează nimeni să gândiți, nu se formează conexiuni noi!” a spus neurologul în timpul intervenției sale.

„Există vreun studiu care arată că digitalizarea a îmbunătățit rezultatele școlare undeva în lume? Dacă îmi arătați măcar unul singur, mă opresc din această expunere. Eu nu cunosc niciunul.”, a declarat Stránský, făcând un apel la reducerea accesului și consumului de conținut online.

Au mai luat cuvântul  Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, Director Științific la Spitalul Clinic Sanador, dr. Iustinian Ioachim Simion, directorul Departamentului de Neurochirurgie al Spitalului Militar din Cluj-Napoca, dr. Lucian Constantin Paziuc, Președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, și medici de la spitale bucureștene în care sunt tratați pacienți cu diverse dependențe.

STUDIUL IRES LA COMANDA Q MAGAZINE

Un moment important a fost intervenția profesorului universitar Vasile Dîncu, care a prezentat studiul  „România în epoca hiperconectivității”, realizat în premieră în țara noastră, de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Q Magazine.

Cercetarea a relevat două paradoxuri, conform sociologului.

Primul: deși 90% dintre români sunt conectați la internet, România nu are politici publice și instituții dedicate mediului online și bunăstării psihice a utilizatorilor. Al doilea paradox:

„Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur”, a spus prof. Vasile Dîncu.

„Marele paradox este că suntem superconectați, suntem hiperconectați, dar, dincolo de asta, la nivel individual, atunci când măsurăm valența socială, cum spunem noi în sociologie, adică nivelul de contacte cu ceilalți, vedem că oamenii sunt foarte singuri.”

„În sociologie, putem spune că cea mai importantă componentă a fericirii psihologice este dată de contactul cu ceilalți și de feedback de la ceilalți. Ori exact asta lipsește… Contactul uman”, a explicat fondatorul IRES.

Concluzia expertului este că „bunăstarea digitală trebuie să facă obiectul unei politici publice în România – o strategie importantă a guvernului, o strategie educațională, pentru a putea să conviețuim cu digitalul.

„Trebuie să învățăm să trăim cu digitalul, să ne folosim de ce este bun și să rămânem sănătoși, cu mintea întreagă!”

DEPENDENȚA DE JOCURI DE NOROC LA COPII

George Roman, director Advocacy la „Salvați Copiii”, a prezentat un studiu al organizației, care arată că, deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii spun că au jucat pe bani, iar 40% declară că au prieteni implicați în astfel de activități.

De asemenea, 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc.

Invitată la Conferință, Odeta Nestor, președintele Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, fost director al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, organism aflat sub autoritatea Ministerului Finanțelor, a invitat participanții să încerce să se conecteze live pe un site al unui operator legal și vor constata că filtrele care includ vârsta peste 18 ani, buletinul de identitate, formularele de înscriere, exclud, practic, acceptarea minorilor, în timp ce pe piața neagră, nereglementată, nu există niciun fel de interdicție și, din păcate, niciun fel de control din partea autorităților, ceea ce generează deseori o confuzie între mediul legal, fiscalizat, reglementat și cel ilicit.

Prof. Dr. Vlad Ciurea, Director Științific la Spitalul Clinic Sanador a avertizat că „noi trebuie să controlăm tehnologia, nu tehnologia să ne controleze pe noi!”.

„Nu dorm cu telefonul, nu-l țin lângă mine. Deși am fost on-call (mereu la dispoziție), ca director de spital, îl țineam la trei patru metri, dar am văzut și oameni care dorm cu telefonul în pat, ceea ce este o mare nenorocire.”, a dezvăluit medicul.

Ca exemplu personal, el folosește telefonul la cel puțin o oră și jumătate după ce s-a trezit.

Prof. univ. Dr. Radu Țincu, Șeful Secției de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență București și autorul cărții „Învinge dependența”, a atras atenția asupra numărului tot mai mare de pacienți tineri care se internează în stare gravă, după consumul de droguri.

„Mi s-a întâmplat foarte rar să fac un RMN al unui pacient de acest gen și să constat prezența unei singure substanțe toxice. De obicei aceștia consumă mai multe feluri de droguri.”, a spus medicul, care a constatat că după un anumit nivel, corpul uman începe să tolereze cantități foarte mari de substanțe.

Prof. Dr. Carmen Orban, senator și membru al Comisiei de Sănătate, coordonator al Planului de Sănătate Mintală, adoptat prin Memorandum de guvernul anterior, a făcut un apel la instituțiile statului pentru colaborare în vederea implementării concrete a acțiunilor prevăzute în acesta.

Senatorul Nicoleta Pauliuc și-a făcut o misiune din protejarea minorilor împotriva conținutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, sens în care a inițiat, în urmă cu doi ani, Legea majoratului digital.

Tinerii sub 16 ani își vor putea face conturi pe rețelele sociale doar cu ajutorul părinților. „Nu interzicem tehnologia, nu interzicem accesul la rețele sociale, ci luăm parteneri prinții!”, a spus Nicoleta Pauliuc, în cadrul Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”.

Legea a fost adoptată de Senat și va merge la Camera deputaților, care este for decizional.

Reprezentantul Patriarhiei Române a fost Părintele Florin Petre, secretar patriarhal și preot de caritate la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia” din București.

„Dacă, până acum două decenii, vorbeam mai ales despre dependențe clasice ca alcool, tutun, droguri, astăzi realitatea adicțiilor digitale ne arată că și tot ce înseamnă tehnologia, care este de fapt un instrument foarte valoros, poate deveni un factor de dezechilibru atunci când este folosit excesiv și necontrolat”, a spus Părintele Florin Petre.

Biserica Ortodoxă Română, prin Federația Filantropia a format peste 500 de consilieri în domeniul adicțiilor, care au devenit resurse pentru comunitățile lor; a desfășurat o campanie de prevenire a adicțiilor digitale în școli, formând 140 de cadre didactice și ajungând la aproape 2500 de elevi și peste 500 de părinți.

Ministrul Educației, Prof. Daniel David, a declarat că pentru el, ca psiholog și ministru, tehnologia devine un instrument pozitiv sau o armă de distrugere, în funcție de modul în care este folosită.

„Dacă ne uităm în istorie, aproape fiecare revoluție industrială era așteptată în termeni de catastrofă. Automatizarea va distruge aspectele personale, individuale. Computerele or să ne înnebunească și o să ne ia job-urile. Și acum, în mod natural, avem o altă revoluție industrială pe care o privim tot ca pe o catastrofă.

Pentru mine, ca ministru și ca psiholog, tehnologia, în sine, nu e bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de cum o folosești.

Într-adevăr timpul de expunere contează, dar și mai important decât timpul este conținutul. Conținutul trebuie să fie co-creat cu părinții sau cu profesorii și, așa cum puncta profesorul Stránský, să amplifice componentele de gândire abstractă, pentru că sistemul de Inteligență Artificială îți dă soluția, nu și calea spre soluție.”, a spus ministrul Educației.

„Studiile OECD ne arată că dacă ignorăm tehnologia în școli, copiii pierd avantaje competitive. Concluzia mea, ca psiholog și ca ministru: protejăm sănătatea mintală, dar o înțelegem bine, negativitatea nu este o problemă, emoțiile negative sunt importante, iar, ca ministru, am introdus în Planurile cadru pentru liceu disciplinele Autocunoașterea și Dezvoltarea personală, Autoreglare emoțională și, am încercat să creez prin mai multe poziții de consilieri în școli accesul la astfel de servicii.”, a adăugat Daniel David.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a recunoscut că în acest moment dependențele și efectele distructive ale acestora nu pot fi tratate corespunzător în rețeaua medicală de stat.

„Eu vă spun, indiferent de ce spune oricine, că azi, în România, Ministerul Sănătății, responsabil de politici publice în sănătate, nu are o strategie pentru adicții în zona spațiului virtual. Nu există un centru de sănătate mintală, în România, funcțional, care să poată consilia și trata copiii minori, adolescenții, în zona de adicții de spațiul virtual.

Poate că există pe hârtie, dar în realitate nu există. Și da, este un obiectiv al nostru.”, a declarat Alexandru Rogobete, anunțând construirea a sașe centre dedicate sănătății mintale în viitorul apropiat.

MĂRTURIE DIN INFERN

Unul dintre momentele de impact major din cadrul conferinței l-a constituit mărturia Roxanei Dima, mama unui băiețel de 12 ani, care a traversat lupta cu o boală psihică alimentată de rețelele sociale.

„2023.

Anorexie Nervoasă.

David, 12 ani.

O banană la două zile, măsurată și cântărită.

14 luni de iad.

Nici în cele mai negre scenarii nu mi-a trecut prin minte că David al meu, copilul soare, copilul zâmbet, vorbitor fluent de două limbi străine, sportiv de performanță în două discipline, înot și fotbal, ar putea vreodată să cadă pradă celei mai parșive și periculoase boli psihice din câte a identificat știința medicală.

Anorexia Nervoasă a ajuns, potrivit cifrelor oficiale din Uniunea Europeană, la 20% rată de deces.

Pe scurt, cei diagnosticați cu eating disorder se înfometează până când le cedează organele și mor. Pe termen lung rata de suicid este la cote alarmante.

În mrejele acestei patologii sunt prinși de obicei pre-adolescenții, care, dintr-un cumul de motive cum ar fi neîncrederea în sine, vulnerabilitatea, evenimentele private traumatice emoționale și bullingul, cad pradă într-un final nefericit influențelor nefaste din mediul online, de pe platformele de socializare, tip Tik Tok, Instagram și așa mai departe.

În România patologia are iz fantomatic. Trebuie să ai mare noroc să găsești un medic care să pună diagnosticul corect. Și mai ales la timp.

Până să ajung la Spitalul Obregia, la doamna doctor Florentina Rad, am auzit de la Haideți doamnă că are fițe!, Îi trebuie o bătaie! sau Are intoleranță alimentară! până la Sedează-l și dă-i cu forța să mănânce!”.

Mărturia integrală poate fi citită aici.

Q Magazine și-a propus ca prin conferința  „Sănătatea mintală în era digitală” să atragă atenția că tehnologia este un progres al umanității, dar folosirea ei în exces poate duce la boală, și, în ultimă instanță, la dezumanizare și că, așa cum spunea profesorul Jan Martin Jan Stransky, „suntem animale sociale, nu animale digitale”.

Evenimentul a fost susținut de Eco Sud, Claroty, Adrem, AOJND și de Spitalul Clinic Sanador.

Parteneri media: Kanal D, Trustul BASILICA, Trustul Gândul.