STUDIU: O enzimă ar putea reduce masa de grăsime din corpul uman

Grăsimea brună, un țesut adipos foarte puțin prezent la om, are tendința de a favoriza pierderea în greutate, însă mecanismul prin care se produce acest fenomen a fost până acum neclar pentru oamenii de știință. O echipă a institutului Dana-Farber Cancer Institute din Boston a reușit să ridice parțial vălul de pe acest mister în cursul acestei cercetări, scrie Agerpres.

Oamenii de știință au constituit un grup de șoareci obezi cu un regim alimentar gras și apoi au urmărit țesutul adipos al animalelor. În regnul animal există trei forme de grăsime: cea albă, care stochează caloriile, grăsimea brună, care arde energia și grăsimea bej, care este mai echilibrată.

În ultimele două cazuri, consumul de glucoză se modifică. În loc să transforme caloriile și apoi să stocheze excesul, celulele grăsimii brune și bej separă cele două procese și pur și simplu ard glucoza. Această „ardere a grăsimii” permite pierderea în greutate, au explicat cercetătorii.

Un prim mecanism al acestui proces a fost identificat în mitocondrii, a căror prezență abundentă explică culoarea diferită a grăsimii brune. Proteina UCP1 a fost considerată drept singura sursă responsabilă de acest fenomen.

Alte articole

Cât poate rămâne Bolojan interimar. Ce urmează constituţional dacă Guvernul Bolojan cade la moţiunea de cenzură

Flavia Mihășan, dezvăluiri privind problemele de sănătate care au ținut-o departe de sport: „M-am trezit că nu mă pot ridica din pat”

Însă echipa de cercetători americani a descoperit și o funcționare alternativă. Enzima PM20D1, secretată de grăsimea brună și de cea bej declanșează, de asemenea, procesul de „ardere a grăsimii”. Pentru aceasta sunt eliberați aminoacizi care transformă energia în căldură. Cercetătorii au anunțat prin acest studiu asupra șoarecilor că fenomenul a fost confirmat.

Proteina a fost injectată rozătoarelor obeze. După opt zile, aminoacizii au declanșat o pierdere majoră în greutate și numai în țesuturile grase deoarece concentrația lor în sânge era crescută.

Aceste date sugerează că fie enzima PM20D1, fie aminoacizii N-acyl pot fi utilizați în scopuri terapeutice în tratamentul obezității sau al altor tulburări asociate obezității, cum ar fi diabetul și steatohepatita nealcoolică, consideră oamenii de știință.

Potrivit acestora, va mai dura mulți ani până la aplicarea unui astfel de tratament pe oameni, mai ales deoarece grăsimea brună este foarte puțin prezentă la aceștia. Prin urmare, până atunci ar trebui dezvoltate metodele de a ține greutatea sub control. Miza unei atenții sporite acordate acestei probleme de sănătate este atât o mai bună prevenire a obezității și a bolilor asociate, dar și a unor forme de cancer favorizate de excesul de greutate, mai notează pourquoidocteur.fr.

Citeşte şi Ce i se întâmplă corpului uman când atinge 40 de grade