O treime (33%) dintre români nu au privit nici măcar o dată cerul în ultima săptămână, deşi persoanele chestionate susţin că sunt cel mai orientate către natură şi consideră contactul cu aceasta foarte important în proporţie de 64%, potrivit unei cercetării intitulată „Head Downers 2021”, citate de Agerpres.

Citeşte şi: PRIME de Sărbători. Bonuri grase şi al 13-lea salariu în companiile falimentare de la stat

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Care este diferența între „a se consuma până la….” ...

Mirela Vaida, reacție dură după accidentul lui Mădălin Păduran. ...

De asemenea, românii se află pe primul loc în topul ţărilor europene la recunoaşterea diferitelor specii de păsări.

În acelaşi context, majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane, fapt care duce la postura deficitară permanentizată în mişcare de aplecare şi coborâre a gâtului, cel mai frecvent în cel al telefonului.

Citeşte şi: Telemunca, pentru cel puțin 50% dintre angajații unei companii. Noile reguli intră în vigoare de luni

„Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi şi dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât şi la nivelul omoplaţilor sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii şi adolescenţii. Referirile studiului la frecvenţa acestui sindrom şi la numărul tot mai mare de cazuri şi patologii sunt cu atât mai importante cu cât 2021 a fost declarat de International Association for the Study of Pain ca fiind „Anul durerilor de coloană, la nivel global”, cu scopul de a atrage atenţia asupra complexităţii patologiei coloanei vertebrale, se precizează în raport.

Potrivit sursei citate, 70% dintre persoanele intervievate consideră că petrec mult prea mult timp în faţa computerului sau folosind telefonul mobil, această pondere fiind mai ridicată în rândul celor cu vârste între 18 şi 34 de ani (75%) şi al celor care trăiesc în mediul urban (78%).

Dintre participanţii la studiu, românii se află pe locul I, în proporţie de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în faţa ecranelor şi cel mai puţin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croaţii (73%), polonezii (73%) şi sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) şi cehii (62%) petrec cel mai puţin timp în faţa ecranelor. În proporţie de 94%, respondenţii din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în faţa calculatoarelor şi al altor device-uri ar trebui controlat şi temporizat.

Raportul de specialitate relevă faptul că fiecare al treilea locuitor petrece mai puţin de două ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la şcoală. Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru perioada cuprinsă în timpul săptămânii, în care două treimi dintre aceştia petrec mai puţin de două ore în aer liber.

În acest sens, experţii estimează că 15% din populaţia globală suferă din cauza Tulburării Afective Sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale şi de timpul în exces petrecut în faţa ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilităţii oamenilor de a construi şi menţine relaţii cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporţie de dificultate, 66%, în comparaţie cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puţin afectaţi (44%).

Totodată, puţin peste jumătate dintre cei chestionaţi (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei şi observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre participanţi sunt de părere că acest contact cu natura ne ajută să ne odihnim (93%) şi să fim mai sănătoşi (92%).

Raportul „Head Downers” a fost generat pe baza studiului CAWI realizat de agenţia de cercetare Kantar, la cererea companiei Velux, în perioada 3 – 6 septembrie 2021, pe un eşantion de 2.408 respondenţi din opt ţări europene (Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia).