STUDIU Simptomul care anunţă demenţa cu 16 ani înainte de instalarea bolii

Studiul a analizat legătura dintre durere şi demenţă şi a demonstrat că durerea este corelată cu demenţa, dar este şi un simptom al acesteia, potrivit www.nia.nih.gov

„Atât durerea cronică, cât şi demenţa provoacă schimbări în creier care pot afecta sănătatea acestuia”, spun experţii.

Simptomul care anunţă demenţa cu 16 ani înainte de instalarea bolii

Mulţi dintre pacienţii diagnosticaţi cu demenţă suferă şi de durere cronică, dar este neclar încă dacă durerea cronică este cea care declanşează demenţa, este un simptom al acesteia sau este doar o asociere între cele două.

Cercetătorii au măsurat durerea în diverşi parametri: intensitate şi interferenţa cu viaţa de zi cu zi (cât de mult îi afectează în activităţile zilnice).

Alte articole

Clipe dramatice pentru fostul fotbalist şi antrenor Florin Marin. Este în stare gravă: la 1,87 metri are doar 40 kg!

Actrița din „The Notebook” suferă de aceeași maladie de care suferea personajul său din film. Cum s-a întâmplat ca scenariul să devină realitate

Citeste si O boală misterioasă face ravagii în SUA. Oamenii de ştiinţă sunt bulversaţi: „Problema este că nu am depistat agentul patogen”

Persoanele care suferă de durere cronică tind să fie diagnosticate cu demenţă în circa trei ani.

„Rezultatele arată că durerea cronică este un simptom precoce care anunţă boala, nu o cauză a demenţei”, conchid autorii studiului.

Simptome comune ale demenţei

Demența este cauzată de o degradare simultană a unor celule nervoase aflate în diferite regiuni ale creierului. Simptomele afecţiunii diferă în funcție de zona din creier care a fost afectată.

În general, simptomele demenței sunt legate de pierderea de memorie frecventă și progresivă, pierderea capacității de concentrare și de a acorda atenție anumitor lucruri cotidiene și diminuarea percepției vizuale.

Semnele apărute în faza incipientă a bolii sunt subtile și vagi, de multe ori putând fi ignorate. Cele mai comune semne ale instalării acestei boli sunt:

• Starea de confuzie;
• Pierderea abilității de a efectua sarcini de zi cu zi;
• Schimbarea personalității;
• Apatie și retragere în zone izolate;
• Pierdere frecventă și progresivă de memorie.

Citeste si În plină criză Covid, oamenii de ştiinţă susţin că au găsit rezolvarea pentru una dintre „marile probleme” ale omenirii. Au învăţat vacile să meargă la toaletă

Cum previi demenţa

Această maladie poate fi prevenită dacă sunt respectate următoarele recomandări:

Rămâi activ mental: Activitățile care implică abilități mentale de bază – memoria, atenția, concentrarea, planificarea și rezolvarea problemelor – ajută la acumularea unei „rezerve cognitive” din care poţi retrage atunci când ai nevoie;

Adoptă un stil de viață sănătos: „Există dovezi potrivit cărora exercițiile fizice regulate pot încetini evoluția deficitului cognitiv ușor existent sau îl pot împiedica să apară”, spune Dr. Gad Marshall, profesor asistent de neurologie la Şcoala Medicală Harvard. În ceea ce priveşte alimentaţia, privilegiază fructele, legumele și cerealele integrale; consumă carne roșie și procesată, dar şi lactatele doar în cantităţi mici; foloseşte uleiuri vegetale sănătoase pentru salate și gătit.

Optimizează sănătatea arterelor: Principalii factori de risc ai demenţei sunt diabetul, tensiunea arterială mare, colesterolul mare și afecțiunile vasculare. Tratarea acestor boli ajută la încetinirea declinului mental sau la întârzierea demenței.

Nu îţi administra suplimente în lipsa unei recomandări medicale: Mulți dintre cei care se confruntă cu probleme de memorie sunt tentați să încerce suplimente naturiste sau alimentare, precum ginkgo biloba, vitamine antioxidante, capsule cu ulei de peşte sau ulei din nucă de cocos. Nu există nicio dovadă clară că aceste substanțe ajută. În plus, în doze mari, pot chiar dăuna sănătăţii. Nu îţi administra astfel de suplimente în lipsa unei recomandări de la medic!