Studiul apare pe fondul unei diminuări severe a finanțărilor internaționale alocate asistenței umanitare și dezvoltării în statele cu venituri mici. Obiectivul specialiștilor a fost de a evalua viabilitatea unor taxe alternative (pe averile miliardarilor, fluxurile financiare și profiturile multinaționalelor) pentru a substitui deficitul bugetar actual.
„Având în vedere că țările donatoare se confruntă cu o îndatorare tot mai mare și realocează din ce în ce mai mult resurse către cheltuieli militare, finanțarea asistenței umanitare prin impozitarea averilor mari a fost una dintre cele mai viabile strategii”, a declarat Lucio Exposito, economist senior al studiului și cercetător la Școala de Economie ICESI și la University of East Anglia.
Citește și: De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu
Finanțarea externă pentru sănătate, educație și infrastructură în țările sărace a scăzut cu aproape 25% din cauza reducerilor făcute de marii donatori în 2024 și 2025. Cercetătorii avertizează că, dacă acest trend negativ continuă, declinul ar putea provoca 7,6 milioane de decese suplimentare până în 2030, dintre care 1,4 milioane vor fi copii sub cinci ani.
Pentru a simula evoluția până în 2030, cercetătorii au analizat date istorice întinse pe două decenii (2002–2021) din 59 de țări vulnerabile. Aceste state adună o populație totală de 3,9 miliarde de oameni, oferind o bază solidă de comparație pentru a măsura efectele pe care taxarea marilor averi le-ar avea asupra societății.
Pe planetă există în prezent peste 3.000 de miliardari, cu o avere totală uriașă de 20,1 trilioane de dolari. Dintre toate măsurile testate de cercetători, o taxă de 3% pe această avere a avut cel mai mare impact, fiind asociată cu 29,5 milioane de decese evitate până în 2030. Chiar și o taxă mai mică, de doar 1%, ar putea salva 15,1 milioane de vieți.
Ca alternative, introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (taxa Tobin) ar preveni 24,5 milioane de decese, în timp ce un impozit minim global aplicat multinaționalelor cu afaceri de peste 750 de milioane de euro ar salva 20,1 milioane de oameni.
„Într-o lume marcată de inegalități extreme și tot mai mari și de o concentrare fără precedent a bogăției, rezultatele noastre arată potențialul politicilor alternative de redistribuire a bogăției – propuse în acorduri internaționale recente la nivel înalt pentru a sprijini dezvoltarea globală – de a atenua impactul negativ al reducerii finanțării AOD”, au declarat cercetătorii.
Autorii studiului atrag atenția că aceste date provin din proiecții matematice și nu reprezintă o garanție absolută a numărului de vieți salvate. Totuși, impozitarea marilor averi nu este un concept teoretic. De exemplu, Spania a implementat în 2022 o taxă de solidaritate pe avere, aplicând cote cuprinse între 1,7% și 3,5% pentru cetățenii cu active nete de peste 3 milioane de euro.
Deși Senatul din Franța a blocat un impozit de 2% pe averi, iar Suedia a eliminat o taxă similară în 2007, ideea revine puternic pe agenda internațională. La cel mai recent Forum de la Davos, sute de milionari și miliardari au surprins publicul, cerând explicit liderilor mondiali să îi taxeze mai mult pentru a sprijini societatea.
„Trăim într-o lume extrem de inegală, în care un număr mic de indivizi și corporații acumulează bogăție într-un ritm și la o scară fără precedent, în timp ce milioane de persoane vulnerabile continuă să moară din cauza lipsei de acces la intervenții umanitare de bază, adesea cu costuri reduse.
Constatările noastre arată că implementarea unor politici de redistribuire a bogăției chiar și modeste, precum cele propuse în acordurile internaționale recente, ar putea salva literalmente zeci de milioane de vieți în următorii ani”, a declarat Davide Rasella, profesor ICREA la ISGlobal și coordonator al cercetării.