SUA avertizează: „Iranul are suficient material încât să producă o armă nucleară până la sfârșitul anului”

Statele Unite vor sancţiona luni peste o duzină de persoane şi entităţi implicate în programele de armament nuclear, convenţional şi de rachete ale Iranului, a declarat duminică un oficial american, Washingtonul argumentând că reintră în vigoare sancţiunile ONU, în pofida opoziţiei atât a ţărilor aliate cât şi a celor adversare.

21 sept. 2020, 05:10
SUA avertizează: „Iranul are suficient material încât să producă o armă nucleară până la sfârșitul anului”

Vorbind în condiţii de anonimitate, oficialul american a spus că Iranul ar putea avea suficient material fisionabil pentru o armă nucleară până la sfârşitul acestui an şi că Teheranul a reluat cooperarea cu Coreea de Nord, care deţine armament nuclear, pentru rachete cu rază lungă de acţiune. Acesta nu a oferit dovezi detaliate referitoare la această afirmaţie.

Noile sancţiuni corespund eforturilor preşedintelui Donald Trump de limita influenţa regională a Iranului şi survin la o săptămână după ce Washingtonul a găzduit semnarea acordurilor pentru normalizarea relaţiilor dintre Israel, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain. De asemenea, noile sancţiuni avertizează aliaţii europeni, China şi Rusia că, deşi vor să ignore eforturile americane de a menţine sancţiunile împotriva Iranului, companiile din aceste ţări vor fi penalizate dacă le vor încălca.

O parte majoră a noilor măsuri ale SUA este un decret care îi vizează pe cei care cumpără sau vând arme convenţionale cu Iranul, care va fi, de asemenea, prezentat luni de administraţia Trump, a declarat oficialul.

Administraţia Trump suspectează Iranul că vrea să producă arme nucleare – ceea ce Teheranul neagă – şi sancţiunile de luni sunt ultimele dintr-o serie de măsuri care au rolul să împiedice programul atomic al Iranului, pe care aliatul SUA Israel îl consideră o ameninţare existenţială.

Oficialul a susţinut că Iranul doreşte o capacitate de arme nucleare şi mijloacele de a o produce, în pofida acordului din 2015 care a încercat să prevină acest lucru prin restrângerea programului nuclear al Iranului în schimbul accesului pe piaţa mondială.

Citeşte şi UE prelungeşte sancţiunile asupra Coreei de Nord cu încă un an din cauza programului nuclear balistic al lui Kim Jong Un

În mai 2018, Trump a abandonat acest acord spre nemulţumirea celorlalte părţi – Marea Britanie, China, Franţa, Germania şi Rusia – şi a restabilit sancţiunile SUA care au afectat economia Iranului.

La rândul său, Iranul a încălcat treptat principalele limitele le ale acordului, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), inclusiv cu privire la dimensiunea stocului său de uraniu slab îmbogăţit, precum şi la nivelul de puritate la care avea permisiunea pentru a îmbogăţi uraniu.

Casa Albă a refuzat să comenteze înainte de anunţurile de luni.

Oficialul american a confirmat că Trump va emite un decret care ar permite Statelor Unite să-i pedepsească pe cei care cumpără sau vând arme convenţionale Iranului cu sancţiuni secundare, privându-i de accesul pe piaţa SUA. Motivul acestei acţiuni a SUA este expirarea iminentă a unui embargo al ONU asupra armelor asupra Iranului şi avertizarea actorilor străini – entităţile americane deja nu au permisiunea pentru un astfel de comerţ – că, dacă cumpără sau vând arme Iranului, vor fi sancţionate de SUA. Conform acordului nuclear din 2015, embargoul ONU al armelor urmează să expire pe 18 octombrie.

Celelalte părţi implicate în acordul nuclear şi majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU au declarat că nu cred că Statele Unite au dreptul să reimpună sancţiunile ONU şi că demersul SUA nu are niciun efect juridic. Vineri, Marea Britanie, Franţa şi Germania au declarat în Consiliul de Securitate că scutirea de sancţiuni ONU pentru Iran – convenită în temeiul acordului nuclear din 2015 – va continua şi dincolo de ziua de duminică, în pofida afirmaţiei Washingtonului.

În scrisori adresate sâmbătă Consiliului de Securitate, ambasadorul Chinei, ONU Zhang Jun, şi ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, au descris ambele măsuri ale SUA drept „nelegitime” şi au declarat că ameliorarea sancţiunilor ONU pentru Iran va continua. Tot sâmbătă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat în Consiliul de Securitate că nu poate acţiona în legătură cu declaraţia SUA conform căreia sancţiunile ONU au fost reimpuse, deoarece nu era clar dacă au revenit.

Nu revine secretarului general să procedeze ca şi cum nu ar exista o astfel de incertitudine„, a spus el. Noul decret va defini armele convenţionale în general ca orice articol cu o potenţială utilizare militară, ceea ce înseamnă că ar putea acoperi lucruri precum bărcile cu motor, pe care Iranul le adaptează pentru a hărţui navele din apele internaţionale, a declarat oficialul american pentru Reuters. Decretul s-ar aplica şi plăcilor de circuit convenţionale care pot fi utilizate în sistemele de ghidare a rachetelor balistice, a adăugat el.

Citeşte şi Vladimir Putin a dat ordinul. Rusia poate răspunde cu arme nucleare la un atac militar convenţional

Cele peste două duzini de ţinte care vor fi supuse luni sancţiunilor includ pe cei implicaţi în programele iraniene de arme convenţionale, nucleare şi rachete, a spus oficialul, spunând că unele dintre ţinte sunt deja sancţionate în cadrul altor programe americane.

Acest lucru ar putea atrage criticile că măsura SUA este redundantă şi este concepută pentru imagine, pentru a arăta fermitate în relaţia cu Iranul.

Printre ţinte se vor număra „cele mai nefaste organizaţii de arme” ale Iranului, aproximativ o duzină de înalţi oficiali, oameni de ştiinţă şi experţi din complexul nuclear iranian, membri ai unei reţele de aprovizionare care furnizează bunuri cu dublă utilizare militară pentru programul de rachete al Iranului şi mai mulţi oficiali de rang înalt implicaţi în programul iranian de rachete balistice, a declarat oficialul SUA.

Oficialul a refuzat să numească ţintele, spunând că acest lucru va fi făcut public luni, şi a subliniat că Statele Unite vor să descurajeze companiile străine să facă afaceri cu aceste antităţi, chiar dacă guvernele lor cred că acest lucru este permis legal.