SUA impun sancţiuni împotriva a patru judecătoare ale Curţii Penale Internaţionale care au emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu

Sancțiunile vizează patru judecătoare: Solomy Balungi Bossa (Uganda), Luz del Carmen Ibanez Carranza (Peru), Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou (Benin) și Beti Hohler (Slovenia). Numele acestora au fost anunțate oficial de secretarul de stat american Marco Rubio, într-o declarație publică transmisă joi.

„În calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acţiunile ilegale şi nefondate ale Curţii Penale Internaţionale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetăţeni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor noştri”, a declarat Rubio.

Decizia vine într-un context tensionat, în care administrația Trump își manifestă ostilitatea față de CPI, reiterând poziția SUA conform căreia tribunalul internațional nu are autoritate asupra cetățenilor americani sau a celor din state care nu sunt membre, precum Israelul. De altfel, SUA nu este parte semnatară a Statutului de la Roma, documentul fondator al CPI, alături de alte state mari precum China, Rusia și chiar Israel.

Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată încă din 2018, iar în 2020 au contribuit la o decizie crucială care a permis procurorului CPI să investigheze presupusele crime de război comise de forțele americane în Afganistan. Deși ulterior, în 2021, Curtea și-a concentrat atenția asupra atrocităților comise de talibani și de guvernul afgan, investigația inițială a vizat direct acțiunile Statelor Unite în conflict.

Alte articole

Mesajul special brodat pe rochia de mireasă a Andreei Bălan. Are o semnificație aparte pentru artistă și Victor Cornea FOTO

Ilie Bolojan și-a scos iubita la restaurant. Apariție surprinzătoare în orașul natal, Oradea. Fanii i-au aplaudat la ieșirea din local VIDEO

Mandatele recente emise împotriva lui Netanyahu și Gallant, considerate de administrația americană ca fiind „abuzive” și „motivate politic”, au fost autorizate de judecătoarele Alapini Gansou și Hohler, potrivit aceleiași surse oficiale.

Reacția CPI nu a întârziat să apară. Tribunalul a condamnat ferm măsurile luate de SUA, descriindu-le drept „o tentativă de a submina independenţa unei instituţii judiciare internaţionale care oferă speranţă şi justiţie pentru milioane de victime ale unor atrocităţi de neimaginat”.

Citeşte şi: Scandal monstru între Trump și Elon Musk. Prietenia lor a luat sfârșit prin schimb de replici dure: „Sunt foarte dezamăgit de el” / „Trump apare în dosarele lui Epstein”

Măsura Washingtonului a atras și critici severe din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a Human Rights Watch, a calificat sancțiunile ca fiind „un atac flagrant asupra statului de drept”, adăugând că acestea vin într-un moment în care fostul președinte Trump este el însuși implicat în controverse privind respectarea principiilor juridice în propria țară.

Sancțiunile implică înghețarea activelor celor patru judecătoare, restricționarea tranzacțiilor financiare și interdicții de călătorie. Acestea afectează și orice instituție bancară care ar intermedia operațiuni în dolari americani pentru persoanele vizate. Cu toate acestea, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care permite finalizarea tranzacțiilor deja în curs până pe 8 iulie, cu condiția ca fondurile să fie direcționate către conturi blocate în SUA.

Aceste sancțiuni se adaugă celor impuse în 2020 împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda și a unui colaborator apropiat al acesteia, tot în legătură cu investigațiile privind Afganistanul. Mai recent, și actualul procuror șef Karim Khan s-a confruntat cu presiuni, inclusiv o anchetă ONU privind presupuse abateri de natură sexuală, care a dus temporar la suspendarea sa.

CPI, fondată în 2002, are rolul de a investiga și judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid, dar autoritatea sa este limitată de acceptarea jurisdicției sale de către statele membre sau de trimiteri din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Citeşte şi: Trump are un nou favorit la șefia forțelor NATO în Europa. Cine va apăra România de invazia rusă