Supravieţuitorii accidentului aviatic din Apuseni, depistaţi cu o aplicaţie de pe telefonul mobil

Salvarea celor cinci supravieţuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicaţia Google Map de pe telefonul mobil.

21 ian. 2014, 07:25
Supravieţuitorii accidentului aviatic din Apuseni, depistaţi cu o aplicaţie de pe telefonul mobil

Medicul Radu Zamfir a reuşit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontişti ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forţat avionul.

Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18.10 se cunoştea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferenţe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările.

„După ce am fost sunaţi de la dispecerat de la 112, n-am pus în faţa hărţii. Avem nişte programe de calculator cu hărţile zonei şi vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare – localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulaţia unui telefon GSM. După cum ştiţi, un telefon se poate depista de unde se vorbeşte printr-o metodă numită triangulaţie. Prima informaţie clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuţa, care era poziţionat undeva aproximativ pe graniţa de judeţ între Cluj şi Alba, în Munţii Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic aşa, care a reuşit pe baza unui telefon mobil, prin aplicaţia Google Map, şi ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă”, a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.

VEZI ŞI Imagini ŞOCANTE de la locul prăbuşirii avionului. GALERIE FOTO

El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran şi acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil şi în acest fel salvamontiştii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătişeşti şi Poiana Horii, aflate la graniţa dintre Cluj şi Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea iniţială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. Problema care rămânea, a explicat salvamontistul, era aceea a terenului muntos.

„Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îţi pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, şi este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferenţe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferenţe de nivel este foarte mult”, a spus Codrin Roman.

CITEŞTE ŞI ADRIAN IOVAN, ultima convorbire înainte de prăbuşirea avionului

În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcţii, să îi caute pe supravieţuitori.

„Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliş Fântânele, pe urmă Poiana Horii, şi ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni şi aici urma să plecăm şi noi toată noaptea”, a declarat Nicolae Oneţiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.

Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poţi afla decât atunci când ajungi la faţa locului.

„Practic au venit informaţii de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiţi pe hartă, ştii drumul, dar nu ştii cum este zăpada, nu ştii dacă a fost o viitură, nu ştii dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri”, a spus Codrin Roman.

Localnicii care au participat la căutări şi care au stat de vorbă cu presa au declarat că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, din cauză că drumurile erau pline de zăpadă, gheaţă şi noroi, dar şi pentru că se lăsase întunericul şi era ceaţă. La un moment dat pădurarii se gândeau chiar să tragă un foc de armă pentru ca medicul cu care stăteau de vorbă să poată avea un reper după care să se ghideze apoi echipele de cercetare.

De la locul în care a căzut avionul, victimele au fost transportate, de localnici şi salvamontişti, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanţe. La faţa locului, în satul Horea, au fost aduse două spitale mobile ale SMURD şi aproape zece ambulanţe. Toate cele cinci victime care au supravieţuit accidentului au fost plasate în ambulanţe, la miezul nopţii, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj.

Pilotul Adrian Iovan şi o femeie, medic rezident, şi-au pierdut viaţa, luni seara, în urma accidentului aviatic care a avut loc într-o localitate montană din judeţul Cluj.

Avionul de tip BN 2, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie, în care se aflau cinci pasageri, pilotul şi copilotul, transporta o echipă medicală de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias la Oradea unde medicii urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.


loading...
Partenerii noștri