Surse: Dacian Cioloş a RESPINS toate variantele legii salarizării bugetarilor. EXPLICAŢIILE premierului

Premierul Dacian Cioloş a declarat luni, că nu a respins niciun proiect al legii salarizării, pentru că „nu a existat unul”. Oficialul a explicat că la Ministerul Muncii s-a lucrat pe mai multe variante, dar „fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanţe”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu am respins niciun proiect, pentru că nu este niciun proiect. Deocamdată sunt mai multe variante care au fost lucrate de ministrul Muncii şi urmează să le mai discutăm. Am avut săptămâna trecută o ultimă discuţie pe acest subiect. Aştept ca doamna ministru să vină cu o propunere care chiar să poată fi luată în seamă. Dânsa a lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanţe. Deci am nevoie şi de o coordonare cu Ministerul de Finanţe„, a declarat Dacian Cioloş.

Alte articole

Florin Manole, la preluarea ministerului: Legea salarizării unitare trebuie adoptată în 2027. Ce spune de pensii şi majorarea salariului minim

Bolojan, atac dur la social-democrați: ”Să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august sau când propun acum să votăm”

Premierul Dacian Cioloș a respins toate cele trei variante de lucru pentru finalizarea proiectului noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar, argumentul fiind că niciuna dintre acestea nu ține cont de datele macro-economice indicate de Ministerul Finanțelor, potrivit unor surse oficiale, citate de profit.ro. 

Prima variantă analizată la nivelul Guvernului, cea de aplicare a Legii aprobată de Cabinetul Boc, indica un cost cu salariile bugetarilor de circa 94 de miliarde de lei, cu 36,6 miliarde de lei mai mare decât cel actual. Salariul de bază urma să fie determinat prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință 1.250 lei, cât va fi de la 1 mai acest an salariul de bază minim brut pe țară, iar ponderea sporurilor, premiilor și indemnizațiilor în salariul de bază era limitată la 30%.

A doua variantă de lucru, și anume cea de aplicare a proiectului gândit de Guvernul Ponta, impunea costuri de 89,3 miliarde de lei, cu 31,9 miliarde de lei mai mult decât în prezent.

Proiectul, programat să fie aplicat pe parcursul a 2 ani, stabilea un raport între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 20, astfel încât cel mai mic salariu de bază să fie 1.300 lei și să ajungă la 27.046 lei pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.

A treia variantă a proiectului, redactat de către grupul de lucru format de actualul Guvern, indica cel mai mic nivelul al costurilor, de 77,7 miliarde de lei, cu 20,4 miliarde de lei mai mare decât cel actual, suficient însă pentru ca să fie la rândul său respins.

Această cea mai recentă variantă de proiect, gândită să fie aplicată în 4 ani, stabilea salariile de bază ca valori nominale în lei, prin eliminarea coeficienților de ierarhizare, a celor 110 clase de salarizare și a valorii de referință și propunea un raport între salariul de bază minim și cel maxim de la 1 la 15, astfel încât cel mai mic salariu de bază să fie 1.400 lei la sfârșitul aplicării etapizate a legii (4 ani), iar cel mai mare să ajungă la 21.000 lei pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.

În aceste condiții, finalizarea unei noi legi a salarizării bugetarilor va mai dura.