Sute de percheziţii la sălile de jocuri de noroc din Bucureşti şi 29 de judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac cercetări în două dosare pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare a banilor, de care sunt suspectate mai multe firme care au săli de jocuri de noroc, potrivit news.ro.

Anchetatorii fac 313 percheziţii, la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum şi la domiciliile sau la reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor, dintre care: cinci în Bucureşti, şapte în Argeş, patru în Bacău, opt în Bihor, cinci în Bistriţa-Năsăud, 12 în Braşov, una în Caraş-Severin, trei în Călăraşi, 47 în Cluj, trei în Constanţa, 16 în Covasna, una în Dâmboviţa, 14 în Galaţi, una în Gorj, 16 în Harghita, 27 în Hunedoara, cinci în Iaşi, două în Ilfov, una în Maramureş, una în Mehedinţi, 82 în Mureş, patru în Olt, şase în Prahova, şapte în Satu Mare, 15 în Sălaj, nouă în Sibiu, una în Teleorman, două în Timiş, două în Vaslui şi şase în Vâlcea.

De asemenea, sunt făcute controale la 142 de puncte de lucru ale unei societăţi care are ca obiect de activitate jocurile de noroc.

Potrivit anchetatorilor, în 2013 a fost creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise în Bucureşti şi cele 29 de judeţe în care au loc percheziţii.

Alte articole

Cele mai populare jocuri de noroc din istorie

Consiliile judeţene vor putea decide dacă permit sălile de jocuri de noroc, potrivit unui nou proiect al Guvernului. Reprezentanţii industriei aduc acuze grave: „Practic, se dă liber la şpagă”

Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc erau diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor sau sistemelor de contorizare ale acestora.

Principalele modalităţi folosite pentru falsificarea mecanismelor sau sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele cercetate constau în: modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc; modificarea controlului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat; scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig – prin instalarea unor dispozitive artizanale numite “frâne” care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (Jackpot).

Sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse ulterior în circuitul economic ca “împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

Percheziţiile sunt făcute de politişti de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Investigaţii Criminale, din Poliţia Capitalei şi din inspectoratele de poliţie din cele 29 de judeţe. Acţiunea este sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română şi de Jandarmeria Română.