Tânăr, liber, şomer: Generaţiile pierdute ale Europei

De când a izbucnit criza financiară în Grecia, în 2009, Uniunea Europeană a cheltuit peste 700 de miliarde a euro pentru mecanisme complexe de salvare de la faliment a sectorului bancar european şi a ţărilor din zona euro aflate în dificultate. Pachetele de măsuri de salvare au avut şi o parte întunecată, aceea a măsurilor de austeritate impuse de cei care ofereau împrumuturile. Iar austeritatea nu a însemnat numai tăieri bugetare, ci şi concedieri masive, pentru ca bugetele ţărilor respective să le ofere garanţii cât mai viabile împrumutătorilor lor.

Impactul social al crizei a fost însă devastator şi nimeni pare să nu fi acordat importanţa cuvenită acestui aspect. Astfel, de când Europa şi mai ales zona euro au resimţit criza,  peste 26 de milioane de oameni din UE şi-au pierdut locurile de muncă, iar cel mai grav fenomen este că unul din doi tineri europeni este şomer în ţări ca Grecia, Spania, Italia sau Portugalia, potrivit celor mai recente statistici pe această temă.

Europa stă să explodeze

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nivelul crescut al şomajului a dus la ample proteste în ţările europene afectate de criză, cu preponderenţă în cele din sudul continentului, soldate adesea cu violenţe de stradă, chiar extreme, cum a fost cazul în Grecia şi Bulgaria. de pildă. Austeritatea cu toate efectele ei a ridicat şi nivelul criminalităţii şi a răscolit sentimentele xenofobe, atacurile împotriva imigranţilor fiind din ce în ce mai frecvente în ţările cu şomaj ridicat. Toate acestea au slăbit guvernele unor ţări, care au fost silite să depună armele, lăsând loc de încercare altora noi. Dar prea puţin s-a rezolvat.

Alte articole

FMI a redus la jumătate creșterea prognozată a economiei românești. Și Ertse, grupul care deține BCR, scade prognoza de creștere

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

Citeşte şi: „Habemus austeritas„: Reuniunea CoE, între creşterea economică şi protestele celor sărăciţi de criză

„Am salvat băncile, dar riscăm să pierdem o generaţie întreagă”, afirma recent germanul Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, înaintea summit-ului european de la Bruxelles, de la mijlocul lunii martie. „Una dintre cele mai mari ameninţări pentru Uniunea Europeană este că o generaţie întreagă de tineri şi-a pierdut încrederea în capacitatea UE de a rezolva problemele ei. Iar când tinerele generaţii îşi pierd încrederea, asta înseamnă, după mine, că Uniunea Europeană este realmente în pericol”, declara atunci Schultz într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

Nu avem locuri pentru voi!

Schultz a povestit despre dialogul pe care l-a avut cu o spaniolă, cu ocazia unei dezbateri pe tema şomajulu ridicat în rândul tinerilor din Europa. „Aţi dat 700 de milioane de euro sistemului bancar, mie câţi bani îmi daţi?”, l-a întrebat tânăra spaniolă. „Dacă avem 700 de miliarde de euro ca să stabilizăm sistemul bancar, trebuie să avem cel puţin tot atâtea miliarde de euro şi pentru stabilizarea situaţiei tinerelor generaţii din aceste ţări” afectate de criză, a spus Schultz, adăugând că „suntem campioni la tăieri, dar nu avem nici cea mai vagă idee despre cum se poate stimula creşterea economică”.

Posibilitatea ca tinerii europeni să studieze şi să lucreze în orice ţară din Uniunea Europeană a fost unul dintre cele mai mari proiecte ale UE – conceptul unei pieţe unice a muncii – un ideal al Uniunii ce presupunea vaste oportunităţi pentru toată lumea. Mecanismul conceput funcţiona bine până când criza i-a dat peste cap planurile ce nu s-au mai materializat pentru milioane de tineri cărora le erau adresate.

Dar generaţiile care au reuşit să beneficieze, totuşi, de acest proiect vor să îl pună acum în practică, în folosul societăţii. Iar societatea le trânteşte uşa în nas şi nu ar mai avea ce să le spună decât că „nu sunt locuri pentru voi. Noi am creat o generaţie pierdută!”, a afirmat Schultz.

Preşedintele PE a mai afirmat că toate acestea lezeză coeziunea socială şi, în opinia lui, „lipsa coeziunii sociale atrage eşecul, iar ţările afectate explodează. Acesta este ameninţarea cea mai mare pentru unitatea UE”, a avertizat Schultz, pentru că astfel oamenii îşi vor pierde încrederea în Uniunea Europeană.