Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) afirmă că pachetul al doilea de mpsuri pregătit de Guvern pentru reducerea deficitului nu poate exista fără a rezolva problema pensiilor magistraţilor, deoarece România ar pierde foarte mult. ”Acest program PNRR ar intra într-o zonă de vulnerabilitate”, afirmă vicepremierul, care consideră că nu trebuie să existe nicio categorie exceptată de la aplicarea unor măsuri de reducere.
Vicepremierul Tancos Barna (UDMR) a fost întrebat, luni seară, la Digi 24, dacă există pachetul 2 de măsuri fără reforma pensiilor magistraţelor şi a afirmat: ”Din punctul meu de vedere, nu, pentru că statul român ar pierde foarte mult, pentru că acest program PNRR ar intra într-o zonă de vulnerabilitate”.
În plus, vicepremierul crede căm nu ar fi corect faţă de alte categorii de angajaţi. ”Nu cred că este corect, ca, în momentul în care toată lumea contribuie cu ceva, cu minus 5%, cu minus 10% din venituri la acest efort de a reintra pe un făgaş normal din punct de vedere fiscal bugetar, nu cred că ar trebui să existe excepţii. Nicio excepţie, niciun sistem, oricât de important ar fi, nu ar trebui să fie exceptat, începând de la Parlament, Guvern şi mergând mai departe în jos pe sistemul administrativ, pe autorităţile locale, pe companiile de stat, pe sistemul de sănătate, peste tot trebuie să găsim soluţii să reducem cheltuierile şi să eliminăm risipa”, a adăugat Tanczos Barna.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi creşterea vechimii de la care te poţi pensiona de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat dur, acuzând încălcarea pricipiilor constituţionale şi lipsa de consultare şi dialog. În plus, magistraţii cred că noile măsuri, care produc distriminare între diferite generaţii de procurori şi judecători, vor duce la distrugerea sistemului. De asemenea, potrivit CSM, ducerea discuţiei către pensiile magistraţilor are rolul de a ”abate atenţia de la problemele reale ale societăţii, care nu au fost create de magistraţi”.
În aceeaşi zi, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a susţinut că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este ”o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.
Ulterior, şi-a nuanţat declaraţiile, precizând că varianta prezentată de premierul Ilie Bolojan este o ”propunere” şi nu un proiect de lege, prim-ministrul având competenţa să facă asemenea propuneri.
”Varianta prezentată de domnul prim-ministru este o propunere. Noi nu am lucrat la această propunere. Asta nu înseamnă că nu suntem de acord cu aceste propuneri. Păi acolo se regăsesc nişte principii pe care noi le-am expus în mod constant”, a afirmat Marinescu.
Vicepremierul Tanczos Barna este de părere că judecătorii şi magistraţii sunt unici, că sistemul de justiţie este unic, dar susţine că nu poate fi de acord cu afirmaţia şefei Consiliului Superior al Magistraturii că 11.000 de lei este o pensie mică, în condiţiile în care pensia medie în România este de 3.000 – 4.000 de lei.
”Pot să fiu de acord cu faptul că sunt unici (judecătorii şi magistraţii – n.r.), că este un sistem unic, că este un sistem care are nevoie de o abordare specială, aşa cum are, de fapt, o abordare specială din punct de vedere salarizare, pensionare, vârstă de pensionare, interdicţii de a desfăşura alte activităţi, interdictii de a avea alte categorii de venituri, interdicitii de toate felurile, motiv pentru care trebuie să există şi o recompensă ieşită din comun, chiar şi cu asta aş putea să fiu de acord. Dar nu pot să fiu de acord că astăzi, în România, o pensie de 11.000 de lei este o pensie mică”, a declarat Tanczos Barna luni seară, la Digi24
Vicepremierul a subliniat că în România pensia medie este de până la 4.000 de lei. ”Dacă ne raportăm la pensia medie, dacă ne raportăm la numărul de pensionari care sunt în plaja de 3.000-4.000 de lei, dacă ne raportăm la cei care trăiesc dintr-o pensie minimă, garantată de stat, dacă ne raportăm la cei care încă sunt în continuare, persoane care s-au pensionat după ce au lucrat în Cooperative Agricole, nu putem spune că 11.000 de lei este o pensie mică. Putem să comparăm 11.000 de lei pensie cu pensia magistraţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Putem să comparăm cu ce dorim noi. Dar în comparaţie cu pensiile plătite astazi de statul român prin sistemul de pensionare, aşa cum este el astăzi chiar şi după o recalculare a pensiilor din septembrie 2024 nu putem afirma că este o pensie mică”, a spus Tanczos Barna.
Tanczos Barna a adăugat că ”trebuie sa fim tot timpul cu ambele picioare pe pământ, sa vedem realitatea zilnică din ţară”.
”Eu sunt de acord cu faptul ca cariera de magistrat trebuie să fie o carieră care oferă predictibilitate, care oferâ siguranţă, oferă şansa de a avea un trai decent chiar şi după pensionare, dar trebuie sa fim tot timpul cu ambele picioare pe pământ, sa vedem realitatea zilnică din ţară şi să ne raportăm la puterea de cumpărare, la capacitatea statului, la capacitatea economiei de a genera venituri la stat din care să se plătească şi salariile, şi sporurile, şi detaşările, şi toate aceste elemente care la urma urmei completează salariul net al unui magistrat şi care duc la un venit mediu, lunar, mult peste toate celelalte categorii”, a mai declarat vicepremierul.
Acesta crede că a afirmat că independenţa justiţiei depinde de cuantumul pensiei este o exagerare: ”Nu pot să spun că pensia sau independenţea justiţiei depinde de pensie. Este o exagerare. Eu cred că tot ansamblul de salarii, beneficii, pensionare, modalitatea de calcul al pensiei sunt elemente care compun acest pachet şi reforma este una profundă. Este o reformă care nu s-a mai făcut de decenii. Este o reformă absolut necesară şi din prisma PNRR-ului, pentru că statul român va pierde sute de milioane de euro în cazul în care nu face această reformă la care s-a angajat. Desigur, reforma trebuie să fie rezultatul unui dialog”.