Bir pe muncă, taxe pe casă, bir pe moarte și pe soartă, bir pe apa cea de ploaie din ulciorul fără toartă și pe ursul fără coadă și pe pupăza din tei ca-ntr-o țară jefuită să fim solidari cu ei. Ooo, indivizi cu școli făcute doar la clase de vicleni umblă ca turbați și urlă cum c-ar fi politicieni și că au și demnitate și că au în ei valori cam câtă valoare are croncănitul unei ciori, cam câtă valoare are croncănitul unei ciori, potrivit unei analize a România TV.
Banii mei sunt ai mei și banii tăi sunt banii noștri. Vă sună cunoscut acest principiu care stă la baza unei relații toxice? O astfel de relație toxică avem zilnic, fiecare dintre noi, cu statul român, reprezentat de Măria Sa, ”sultanul”, Ilie Bolojan. Iată cât din banii noștri împărțim cu Bolojan, în fiecare lună. În România există peste 150 de taxe, impozite și contribuții distincte reglementate de Codul Fiscal, însă povara fiscală este concentrată în jurul câtorva dări principale suportate de angajați, companii și consumatori, care absorb peste 40%-45% dintr-un venit total prin taxare directă și indirectă. O analiză recentă a structurii de cheltuieli arată că taxele și impozitele reprezintă cea mai mare categorie de cost din bugetul unei gospodării românești, depășind cheltuielile cumulate pentru hrană și bunuri nealimentare.
Conform acestei analize, un salariat mediu din România este obligat să cedeze statului aproximativ 43% – 45% din câștigul său salarial brut lunar sub formă de contribuții și impozit pe venit. Iată care sunt Taxele pe Muncă sau pe veniturile din salarii pentru persoanele fizice. Dacă ești angajat cu contract individual de muncă (CIM), statul îți reține automat din salariul brut următoarele taxe: Contribuția la asigurările sociale (CAS), adică la pensie – 25% din salariul brut. Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) – 10% din salariul brut. Impozit pe venit – 10% , aplicat la suma rămasă după scăderea CAS, CASS și a deducerilor personale. Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM) – 2,25%, plătită suplimentar de angajator. De exemplu, la un salariu brut de 8.000 de lei, angajatul primește în mână (net) aproximativ 4.680 de lei, iar statul încasează direct 3.320 de lei, adică peste 41% din costul muncii.
Dar nu te bucura prea tare pentru că puținii bani care ți-au mai rămas în buzunar vor fi taxați din nou în momentul în care îi vei cheltui în magazine sau pe servicii. La fiecare cumpărătură, statul reprezentat de Bolojan îți ia următoarele taxe pe consum sau taxe indirecte, invizibile în prețul de la raft: UNU. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Cota standard a crescut de la 19% la 21%. Cotele reduse de TVA, de 5% și 9%, au crescut la 11% pentru energie termică, lemne de foc, cărți, manuale și evenimente culturale, alimente de bază, apă potabilă, medicamente de uz uman, precum și servicii din sectorul HoReCa. DOI. Accizele, adică taxele speciale incluse în prețul la pompă al carburanților, în prețul energiei electrice, în prețul tutunului, alcoolului și produselor cu conținut ridicat de zahăr. De exemplu, aproximativ jumătate din prețul unui litru de benzină sau de motorină reprezintă taxe directe către stat, adică TVA plus accize. Comparativ, iată cât grâu trebuia să vândă un fermier, în 1991, pentru a-și cumpăra 10 litri de motorină și cât trebuie să vândă astăzi.
Și asta pentru că statul reprezentat de Bolojan este un mare șnapan și ne jupoaie de șapte piei. Demonstrația făcută de un comerciant de motorină este edificatoare. oastă. Ce poți să spun când cineva îți bagă mâna în buzunar?
Confruntat cu critici că statul român nu face mai nimic în criză pentru a scădea prețurile la pompă, Bolojan a redus, în ceasul al doisprezecelea, aciza la carburanți. Problema este că în alte țări precum Bulgaria sau Polonia, efectul măsurilor luate chiar s-a văzut la pompă.
Sub domnia lui Bolojan, românii plătesc și impozite locale, pe proprietate, mult mai mari decât în anii anteriori. Impozitul pe terenuri a crescut diferențiat după rangul localității și după destinația terenului: intravilan, extravilan, agricol etc. Impozitul pe clădiri, case și apartamente, a crescut odată cu creșterea masivă a valorii impozabile ajustată la valoarea de piață a acestora, calculată în funcție de suprafață, materialul de construcție și zona de amplasare. A crescut de asemnea și impozitul anual pentru mașini, proporțional cu capacitatea cilindrică a motorului.
Și taxele pentru firme și afaceri au fost modificate. Toate microîntreprinderile eligibile plătesc o cotă de 1% pe cifra de afaceri, iar firmele mari, SRL, sau cele care depășesc plafoanele de venit plătesc un impozit pe venit de 16% din profitul net. Persoanele Fizice Autorizate (PFA) plătesc 10% impozit pe venitul net, plus CAS și CASS calculate la plafoane stricte de salarii minime. De asemenea, impozitul pe dividende a urcat la 16% pentru câștigurile distribuite de companii, iar câștigurile din tranzacții bursiere sunt impozitate cu 3% – 6%. Pentru veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede impozitul este de 16%. Așadar, cât muncim pentru statul lui Bolojan? Conform analizelor macroeconomice independente, cum sunt indicatorii de tip Tax Freedom Day, un român lucrează aproximativ șase luni, adică o jumătate de an, până pe la mijlocul lunii iunie, doar pentru a-și plăti obligațiile fiscale către stat. Abia din a doua jumătate a anului banii câștigați îi revin integral pentru consum personal ori pentru economii.