Târgul Mărţişorului, la Muzeul Țăranului Român

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

Povestea mărțișorului a început la Muzeul Țăranului acum 15 ani și mai bine. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic.

Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje și semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

Alte articole

Alexia Eram, mesaj special pentru mama și bunica ei: „Vă sunt recunoscătoare și vă admir profund!”

Monica Bîrlădeanu, mesaj emoționant de 8 martie pentru femeile singure: „Nu mai are cine să le spună asta”

Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Sâmbătă, 25 februarie, între orele 14 și 16, cei mici, însoțiți de părinți, sunt invitați să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc.

Perioadă: 25 februarie – 1 martie 2017, între orele 10 – 18
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, sala Foaier.
În acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spațiului pentru târg și limitarea numărului de participanți.

Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)