Tăriceanu: Fantomele comunismului şi ale regimului Băsescu bântuie prin România

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, vineri, la Congresul UDMR, că libertatea individuală este desconsiderată şi încă „mai bântuie fantomele regimului Băsescu, pe lângă cele ale comunismului”.

„Astăzi, în România, asistăm la un asalt asupra valorilor fundamentale ale instituţiilor democratice. Libertatea individuală este, din nou, desconsiderată, vedem oameni care sunt bănuiţi că ar cădea sub incidenţa legii, dar libertatea lor pare, în ochii altora, să nu valoreze prea mult. Prezumţia de nevinovăţie a dispărut, sunt şocat când unii procurori vorbesc cu nonşalanţă de plan de arestări. Unde suntem? Este regretabil că nu numai fantomele comunismului mai bântuie prin România, dar şi fantomele regimului Băsescu. Privesc cu regret cum unii reprezentanţi tineri ai opoziţiei preiau discursul populist şi demagogic al lui Băsescu, discursul iresponsabil, care vizează distrugerea instituţiilor fundamentale”, a spus Tăriceanu.

Acesta a susţinut că este nevoie de o politică de responsabilitate, pe care o aşteaptă şi electoratul.

În opinia lui Tăriceanu, „modelele politice” din ultima perioadă – începând cu fostul preşedinte şi continuând cu „apropriaţii lui colaboratori sau colaboratoare” – nu trebuie urmate.

Alte articole

EXCLUSIV Călin Popescu Tăriceanu îi critică pe Ilie Bolojan și Nicușor Dan pe subiectul retragerii trupelor americane din România: „Este foarte grav că președintele și primul ministru nu au ținut de cuviință să comunice pe acest subiect”

CUTIA NEAGRĂ EXCLUSIV Motivul real al absenței lui Nicușor Dan de la Congresul UDMR. Președintele s-a prins de capcana întinsă de maghiari

„Mă întreb de ce cancelarul Germaniei nu se dă cu bicicleta, nu sare cu paraşuta, nu poartă genţi scumpe. Nu e cu nimic mai prejos decât ceilalţi oameni dacă ai o atitudine sobră, responsabilă, şi cu privirea îndreptată spre viitor, către construcţie, nu către distrugere şi conflict”, a spus preşedintele PLR.

Pe de altă parte, Tăriceanu a amintit  de necesitatea revizuirii Constituției, însă nu în sensul de „peticire”, așa cum s-a procedat până acum, ci de rescriere a legii fundamentale într-o formulă complet nouă.

‘Revizuirea Constituției din păcate, până în momentul de față, tinde să fie mai degrabă o operațiune de peticire, de corectare a actualei Constituții. Eu cred că România are nevoie de ceva mai mult. Și anume de o Constituție complet nouă, de o nouă viziune, care să reflecte atât starea actuală de evoluție a societății românești și a societăților democratice în general, cât și să arunce o privire în perspectivă.

Și pentru că vorbim de revizuirea Constituției mi-aș permite să abordez și problema regionalizării care este strict legată de revizuirea Constituției’, a declarat Tăriceanu, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că de foarte multe ori a întâlnit, în discuțiile legate de regionalizare, întrebări legate de aspectul administrativ al relocării unor instituții și a precizat că nu aceasta este esența regionalizării.

‘Din păcate, până în prezent, impresia mea este, și poate dacă greșesc îmi cer scuze, că proiectul de regionalizare este privit mai degrabă ca o operațiune pur administrativă.

Dacă vrem să facem o greșeală, vă garantez că adoptând un proces de regionalizare care se bazează pe o viziune sau un obiectiv administrativ, atunci eșecul e garantat. Am auzit nu o dată, mergând în țară, întrebări de genul: în viitorul proiect de regionalizare administrația fiscală în ce oraș este, unde va fi direcția de sănătate și așa mai departe. Dragii mei concetățeni, regionalizarea nu este despre relocarea birocrației, regionalizarea este despre un proiect prin care România să devină mai eficientă și mai competitivă’, a afirmat președintele Senatului.

El a dat chiar ca exemplu tipul de regionalizare care există în Germania și a povestit că deși împărțirea acestei țări în landuri s-a făcut după al Doilea Război Mondial cu scopul de a ține în frâu dezvoltarea ei pentru a nu redeveni o mare putere militară, totuși efectul a fost că Germania a devenit o mare putere economică.

‘Un model bun este cel al Germaniei. Germania, după război, din considerente politice, legate de teama țărilor aliate de a nu vedea din nou în Germania o mare putere militară, au hotărât împărțirea ei în landuri. Dar în același timp, tocmai pentru a evita pericolele au hotărât un guvern central slab și au dat autonomie foarte multă landurilor. Ceea ce inițial s-a dorit a fi o armă pentru menținerea Germaniei ca o țară slabă s-a dovedit în final că a fost arma cu care Germania a câștigat competiția pe toate planurile și mai ales economic‘, a spus Tăriceanu.

Președintele Senatului a participat vineri la Congresul UDMR, care are loc între 17 și 18 aprilie. Pe parcursul celor două zile de desfășurare a evenimentului, delegații UDMR au cuprins în program alegerea președintelui, modificarea Statutului și Programului Uniunii.