"Mecanismul referendumului consultativ este menţinut doar pentru a oferi posibilitatea de a se afla, din când în când, mai bine decât prin intermediul sondajelor, care este viziunea cetăţenilor asupra anumitor probleme şi e bine să fie aşa. Klaus Iohannis merge mult mai departe însă, el vrea să transforme un instrument aflat deplin la îndemâna sa în cea mai teribilă armă politică împotriva tuturor celor care au alte opinii. Klaus Iohannis a găsit metoda-minune prin care voinţa cetăţenilor exprimată la votarea Constituţiei ori în alegerile parlamentare libere, voinţa Parlamentului ori a Curţii Constituţionale ş.a.m.d. să fie încălcate prin manipulări de mase şi încălcări grosolane ale spiritului legii", a scris Călin Popescu Tăriceanu marţi pe Facebook.
În opinia sa, afirmaţia preşedintelui Iohannis că le revine partidelor parlamentare datoria de a găsi forma cea mai potrivită prin care să transpună în legislaţie opţiunea cetăţenilor exprimată la referendum este "un mesaj extrem de tranşant şi de grav".
"În mandatul precedentului preşedinte, România a fost împinsă de statul-paralel spre un regim de republică prezidenţială, fără legătură cu ceea ce se stabilise prin două Constituţii votate de cetăţeni. Acum, ne aflăm la debutul unui alt experiment politic major, de-a dreptul periculos în vremurile noastre, şi anume instaurarea democraţiei directe în locul celei reprezentative. Statele moderne au introdus nu întâmplător mecanismul democraţiei reprezentative, pentru că s-a dovedit că este, de departe, cel mai eficient cu putinţă. Democraţia reprezentativă a adus cu sine atributele statului modern, separarea puterilor în stat, votul universal, alegerea democratică a conducătorilor etc", susţine preşedintele Senatului.
El subliniază că, potrivit Constituţiei, există limite ale revizuirii, iar cetăţenii nu au drept de decizie în anumite probleme, cum ar fi taxele şi impozitele, tratatele internaţionale sau amnistia şi graţierea.
"Interzicând dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă pe aceste teme, Constituţia, cel mai important contract social al unei societăţi, pune la adăpost anumite domenii extrem de sensibile de ispita populismului. Care ar fi, spre exemplu, răspunsul cetăţenilor la un referendum pe tema eliminării tuturor taxelor? Klaus Iohannis ştia cu precizie că întrebările sale sunt neconstituţionale; ştia că rezultatul unui referendum nu poate 'fenta' interdicţia de legiferare sus pomenită. El a vrut doar să forţeze Parlamentul ori CCR să se contrapună 'voinţei poporului', cum o numeşte el, şi să se înfăţişeze drept unicul susţinător al acesteia", a mai scris Călin Popescu-Tăriceanu.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că nu este "nicio tragedie" că CCR a invalidat unele soluţii de modificare a Legii fundamentale propuse de partide după referendumul din 26 mai, arătând că formaţiunile politice vor trebui să vină cu alte variante de modificare a legislaţiei.
"Curtea Constituţională a validat încă de luna trecută rezultatele referendumului, fapt care face ca acest demers, insistent cerut de societate, să fie unul corect şi pe deplin constituţional. Repet, Curtea a validat referendumul. Este datoria partidelor parlamentare de a găsi forma cea mai potrivită prin care să transpună în legislaţie opţiunea cetăţenilor. (...) Nu este nicio tragedie că anumite propuneri din proiectele de modificare a Constituţiei au fost invalidate de Curte, aşa cum au clamat unele voci în spaţiul public. Pur şi simplu, partidele vor trebui să vină acum cu alte variante de schimbare a legislaţiei, care să conducă la acelaşi rezultat: transpunerea cât mai urgentă în lege a voinţei populare. Decizia CCR nu schimbă cu nimic realitatea: după votul din 26 mai, Parlamentul nu va mai putea niciodată să legifereze amnistia şi graţierea corupţilor pentru că ar încălca flagrant voinţa poporului, exprimată categoric şi în mod democratic la referendum. Este un principiu stabilit tot de CCR", a spus şeful statului.
El a afirmat că voinţa poporului exprimată la referendum trebuie respectată în mod obligatoriu.
facebook
twitter
