Tăriceanu: Le voi propune parlamentarilor ALDE să voteze împotriva Strategiei naţionale de Apărare

„Am citit cu atenție documentul transmis Parlamentului de către Președinție și am constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care contravin flagrant prevederilor constituționale în materie, motiv pentru care voi propune grupurilor noastre parlamentare (ALDE — n.r.) să voteze împotriva textului actual al Strategiei. Trebuie să se știe că Parlamentul nu are dreptul să amendeze textul înaintat de Președinție, dar are obligația să adopte o Hotărâre de aprobare sau de respingere a Strategiei (…) În plus, am sesizat din partea unor colegi parlamentari o oarecare precipitare de aprobare a Strategiei. Adoptarea unei asemenea hotărâri incumbă Parlamentului o responsabilitate directă și de aceea nu cred că viteza trebuie să fie criteriul nostru principal, ci calitatea, conținutul Strategiei și, mai ales, respectarea Constituției în spiritul și litera ei„, spune Călin Popescu Tăriceanu, într-un comunicat de presă remis duminică.

Comisiile de apărare din Camera Deputaţilor și Senat au avizat favorabil, pe 17 iunie, Strategia Națională de Apărare.

Citeşte şi Tăriceanu: Strategia naţională de apărare a ţării merge pe ideea de consolidare a puterii prezidenţiale

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Observațiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiționale, Strategia națională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii — mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan—transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului. Cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidențială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată„, a spus Tăriceanu.

Alte articole

Ilie Bolojan, declarații privind prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Ce a discutat premierul interimar cu Dominic Fritz

Facturile la gaz vor scădea din 2027, după deschiderea Neptun Deep: „Vom putea vedea toate beneficiile economice”

El arată că exemple concrete din textul Strategiei care l-au condus la această decizie au fost că „Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României, fapt scris temeinic în documentul Președinției, după care, prin mijlocirea Strategiei și cu eventualul acord al Parlamentului, Președintele României dobândește atribuții neconstituționale în domenii aparținând altor puteri sau instituții„.

„Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională extinsă… în următoarele domenii: educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice… reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice„, menţionează Călin Popescu Tăriceanu.

Citeşte şi Tăriceanu: ALDE trebuie să devină un reper în România. Am încredere că acest drum va fi încununat cu succes

Potrivit președintelui Senatului, dimensiunea economică și energetică a Strategiei conține atribuții consacrate din activitatea curentă a Guvernului, precum promovarea liberei inițiative și protejarea proprietății private, asigurarea cadrului concurențial și a competitivității prin diminuarea factorilor care afectează buna funcționare a mediului de afaceri, asigurarea transparenței piețelor autohtone și a capacității de funcționare interconectată a lor cu cele externe, asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creșterea capacității de interconectare și a competitivității, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării, dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri, consolidarea capitalului autohton, creșterea capacității de reacție a sistemului de sănătate publică în cazul apariției unor pandemii sau situații de urgență, modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetățeanului în centrul acestui sistem, corelarea politicilor privind piața muncii cu cele din educație și sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă, adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situației demografice și reducerea disparităților de dezvoltare la nivel teritorial.

Tăriceanu mai precizează că printre interesele naționale de securitate menționate în Strategie se află și formularea „apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statului de drept”, ceea ce reprezintă ”o referire directă și paternalistă la Puterea Judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuțiilor prezidențiale„.

„În considerațiile finale ale Strategiei sunt menționate și sarcini concrete trasate Parlamentului și Guvernului de către cel care are atribuții, adică, așa cum am citat la început: ‘Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României. O condiție necesară pentru operaționalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securității naționale care să țină cont, pe lângă deficiențele relevate în timp, de noile amenințări și de nevoia de respectare a drepturilor și libertăților civile. În vederea atingerii obiectivelor și realizării direcțiilor de acțiune asumate prin prezenta Strategie, instituțiile cu responsabilități în domeniile respective vor elabora strategiile, programele și planurile sectoriale de activitate subsecvente„, se mai arată în comunicatul semnat de Călin Popescu Tăriceanu.