Tăriceanu: Problema PNL nu este Chiliman. Problema ţine de raporturile cu PSD

Fostul preşedinte al PNL şi-a exprimat dezacordul faţă de recenta excludere din partid a tripletei Chiliman-Moisescu-Tuşa, liberali pe care i-a elogiat pentru activitatea din PNL. „Se va regreta multă vreme decizia de îndepărtare a unor oameni care şi-au adus contribuţia statornică, îndelungată şi fidelă pentru ideile şi valorile liberale sau pentru refacerea PNL. E întotdeauna neplăcut când vorbim despre demitere, excluderi. Un partid mare, modern, democratic nu recurge la astfel de măsuri (…) Regret foarte mult situaţia în care ne aflăm. Eu cred că, dacă PNL se confruntă cu o problemă, ideea de a-i critica pe cei care spun că avem probleme este un reflex nefericit”, a spus Popescu-Tăriceanu.

Acesta susţine că liberalii ar trebui să fie mai degrabă precoupaţi de posibilitatea erodării popularităţii PNL în rândul electoratului. „Eu am spus că avem o problemă, dar problema nu este Andrei Chiliman sau cei care au fost daţi afară. Problema pe care noi o avem ţine de raporturile noastre cu PSD în USL, de concurenţa inerentă în care suntem, chiar dacă suntem parteneri şi mai ales de orizontul de timp când nu vom mai fi împreună în USL. În momentul de faţă, sondajele de opinie arată că PNL în cel mai bun de caz este într-o stagnare, dacă nu într-o pierdere de viteză. În cazul în care coabitarea în cadrul USL va însemna o posibilă eroziune a PNL, desigur că trebuie să luăm măsuri pentru a ne restabili percepţia şi imaginea în opinia publică”, crede Tăriceanu.

El a apreciat că PNL ar fi trebuit să fie mai prezent în dezbaterile legate de Legea privind despăgubirile şi de revizuirea Constituţiei. „În cazul Constituţiei, PNL înregistrează o schimbare bruscă şi totală de atitudine. După ce ani de zile noi am pledat pentru o republică parlamentară, acum proiectul de revizuire a Constituţiei prevede menţinerea actualei forme de guvernământ- de republică semiprezidenţială. Pentru cei care spun ca românii vor un preşedinte ales direct (deci imposibil într-o republică parlamentară) le răspund că acest lucru este perfect posibil. Într-o republică parlamentară, preşedintele poate fi ales direct de cetăţeni. Nu cred că nemţii sau italienii ar fi mai proşti ca noi, şi totuşi preşedintele lor este ales de către Parlament”, a argumentat liberalul.

În opinia acestuia, PNL ar fi trebuit să se preocupe de limitarea posibilităţii unor abuzuri ale preşedintelui, nu de menţinerea în Constituţie a prevederilor care le-au permis până acum. „Nu ar trebui să facem o Constituţie să ne convină nouă, dacă PNL o să dea preşedintele, ci facem o Constituţie ca să evităm situaţiile conflictuale din trecut. PNL în loc să se angajeze într-o amplă reformă constituţională, preferă o soluţie de minimă rezistenţă, care este o modificare a actualei Constituţii, păstrând aceleaşi atribuţii executive ale preşedintelui, în contextul în care am văzut cu toţii imixtiunile instituţiei prezidenţiale in activitatea Executivului”, crede Popescu-Tăriceanu.

Care ar fi potenţialele „bombe” care rămân în textul constituţional?

Preşedintele, astăzi, în România, practic, controlează serviciile secrete, justiţia, CSM-ul, Curtea Constituţională. Sunt instrumente de putere pe care Băsescu le-a folosit în încercarea lui permanentă de a-şi lărgi atribuţiile. Dacă nu ţinem cont de aceste realităţi, ne vom găsi, din nou, în situaţii similare. În plus, pentru derapajele preşedintelui, pentru toate situaţiile în care el provoacă conflicte nu există niciun fel de instrument de control sau de corecţie. Există o singură modalitate, care este una extremă, un instrument de excepţie – mă refer la suspendarea preşedintelui. Nu poate fi folosită tot timpul pentru că produce o puternică destabilizare. Mai mult de atât, au fost două încercări de suspendare a preşedintelui, dar nu au putut fi duse la bun sfârşit. Concluzia este clară: trebuie restrâns spaţiul de manevră al preşedintelui.

Aţi menţionat mai devreme că PNL a ratat momentul dezbaterii privind legea proprietăţilor. Ce puteau să facă liderii PNL?

Noi ne-am mulţumit să susţinem legea propusă de premier. Sigur că aveam o obligaţie în calitate de partid aflat la guvernare, dar sunt convins că putea să existe o mai bună negociere asupra proiectului care a fost adoptat. Rezultatul trebuia să fie scurtarea termenelor până la care retrocedările trebuiau făcute. În plus, ştim bine că peste trei ani de zile nu vor exista bani pentru despăgubiri. Trebuia să fi recurs la un mecanism care a fost probat, cum a fost Fondul Proprietatea.