Tăriceanu, scrisoare către preşedintele CSM: Are puterea judecătorească nevoie de cooperarea cu SRI?

„Tema pe care v-o supun atenţiei şi care mă îngrijorează foarte mult este discrepanţa creată, pe de-o parte, între cadrul constituţional creat în urmă cu aproape trei decenii în urmă pentru garantarea dreptului la apărare al cetăţenilor şi a dreptului de a avea acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, cu complete formate din judecători competenţi, imparţiali şi independenţi şi, pe de altă parte, nesocotirea şi chiar încălcarea flagrantă pe diferite structuri ale sistemului judiciar, a acestor drepturi constituţionale, pe care Adunarea Constituantă le-a ridicat la standardele europene ale Consiliului Europei şi Uniunii Europene. Zilnic apar noi informaţii despre intervenţia unor organisme specializate ale Serviciului Român de Informaţii în activitatea magistraţilor procurori şi judecători, în pofida statutului acestora de magistraţi independenţi. Mi se pare extrem de grav că organisme de conducere din cadrul Ministerului Public, Curţi de Apel şi chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au acceptat – sub semnul cooperării tehnice de specialitate – amestecul direct al SRI, nu numai în fazele procesuale de cercetare şi urmărire penală, ci şi în activitatea propriu-zisă de judecată. Nu mă refer aici la dosarele în care au competenţă tehnică specializată şi recunoscută prin norme de procedură penală structuri ale SRI, ca organe de cercetare penală speciale, ci la numeroase alte dosare penale, întocmite cu probe furnizate de SRI în afara cadrului legal. Potrivit Constituţiei, înfăptuirea justiţiei este rezervată magistraţilor judecători, nicio altă autoritate publică nevând drept de intervenţie în actul de justiţie”, se arată în scrisoarea transmisă de preşedintele Senatului, şefei CSM, Simona Marcu.

Călin Popescu Tăriceanu adresează apoi câteva întrebări legate de activitatea magistraţilor şi cooperarea acestora cu alte structuri.

„Are puterea judecătorească nevoie de cooperarea – ca să nu spun intervenţia directă – a ofiţerilor SRI pentru a-şi îndeplini rolul constituţional şi pentru a apăra drepturile cetăţeanului? Au nevoie procurorii de caz să întocmească dosare de urmărire penală cu intervenţia directă şi nemijlocită a ofiţerilor SRI? În felul acesta, structuri speciale ale serviciului de informaţii au căpătat acces direct şi necondiţionat la dosarele astfel întocmite, ceea ce este un lucru inacceptabil într-un stat de drept. Acestea nu sunt întrebări retorice Doamnă Preşedinte. Sunt întrebări pe care şi le pune orice cetăţean român şi, sunt convins, că şi le pun foarte mulţi magistraţi procurori şi judecători”, se mai arată în scrisoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, Călin Popescu Tăriceanu face referire la accesul magistraţilor la informaţii clasificate şi modul în care aceştia au putut fi constrânşi prin punerea în aplicare a protocolului cu SRI.

Alte articole

Nicușor Dan subliniază că încrederea românilor în Justiție nu se câștigă ”cu încă un scandal”. ”Să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme”

Judecătoarea care a oprit activitatea ROMATSA rămâne deocamdată în funcție. CSM decide la 9 septembrie dacă o suspendă sau nu

„Mă întreb de ce Consiliul Superior al Magistraturii a simţit nevoia de stabilire în sarcina magistraţilor a obligaţiei de semnare a angajamentului, în condiţiile în care Codul penal prevede măsuri suficiente pentru păstrarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor aflate în dosare penale? Ce garanţie mai are persoana care se judecă, că procurorul de caz nu va accepta material probator prezentat sub forma informaţiilor clasificate de către SRI, în virtutea Protocolului încheiat cu DNA, sub forma informaţiilor clasificate? Mă îndoiesc că un astfel de dosar ”fabricat”, va fi soluţionat uşor de un complet ai cărui judecători nu au semnat angajamentul prevăzut în regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Aşa cum bine cunoaşteţi, nu sunt puţine situaţiile în care instanţele au definitivat dosare penale cu soluţii de achitare pentru lipsă de probe. Societatea primeşte cu satisfacţie astfel de decizii. Sunt convins Doamnă Preşedinte, că unele dintre aceste dosare, în care s-au pronunţat soluţii de achitare, au cuprins şi material probator furnizat procurorilor de caz de către Serviciul Român de Informaţii în temeiul protocolului încheiat cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Judecătorii care au dat aceste soluţii merită aprecieri din partea societăţii.
Cum documentele secrete aflate în unele dosare aflate pe rolul instanţelor, provin de la organisme specializate ale SRI, rezultă că ofiţeri ai acestuia cunosc în amănunt conţinutul dosarelor respective şi cel puţin materialul probator. În aceste condiţii, judecătorul de scaun mai poate fi imparţial şi judeca în mod independent?”, precizează preşedintele Senatului.

Tăriceanu solicită preşedintelui CSM să verifice în plen regulamentul privind accesul magistraţilor la informaţii clasificate.

„Faţă de cele arătate, vă solicit Doamnă Preşedinte, ca potrivit principiului cooperării instituţionale loiale, să supuneţi atenţiei plenului Consiliului Superior al Magistraturii regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, pentru a se analiza dacă acesta corespunde principiilor statului de drept, precum şi dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul la justiţie şi la dreptul la apărare”, este cererea preşedintelui Senatului.